Opere de binefacere dubioase la Opera Națională București

Publicat: 09 sept. 2024, 21:58, de Radu Caranfil, în ACTUALITATE , ? cititori
Opere de binefacere dubioase la Opera Națională București

Opera Națională București, un simbol al culturii românești, este de ceva timp învăluită într-o serie de scandaluri care par să aibă la bază mai mult decât probleme administrative. În centrul acestora se află Daniel Jinga, dirijor și manager al instituției, care se vede acuzat de o serie de conflicte de interese, împrumuturi nedeclarate și o gestionare controversată a fondurilor. Mai grav, există suspiciuni că și-a angajat prietena, Roxana Fizeșan, într-o poziție de conducere în cadrul Operei, iar aceasta i-ar fi oferit un împrumut de 10.000 de euro, imediat după ce a fost numită în funcție. Toate acestea ridică semne de întrebare despre integritatea conducerii Operei Naționale și despre modul în care sunt făcute astfel de numiri.

Daniel Jinga: De la dirijor la manager cu salariu triplat

Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, a fost cunoscut inițial ca dirijor. Însă, în ultimii ani, Jinga a devenit mai mult decât un simplu artist, transformându-se într-un „administrator” cu salarii și venituri semnificativ crescute. Conform declarațiilor de avere, în 2023 Jinga și-a triplat veniturile, ajungând la peste 80.000 de euro anual, față de 25.000 de euro cât câștiga anterior. Această creștere spectaculoasă este datorată unor „alte drepturi asociate drepturilor salariale” care ridică semne de întrebare.

Ceea ce este și mai îngrijorător este că, deși Jinga și-a trecut o parte din veniturile mari în declarațiile de avere, a omis să menționeze două împrumuturi importante, unul de 5.000 de euro și altul de 25.000 de lei, primite de la Roxana Fizeșan, prietena sa, pe care o angajase anterior în poziția de director general adjunct la Opera Națională. Aceasta omisiune este nu doar o încălcare a legii, dar și un exemplu clar de neglijență administrativă și de lipsă de transparență.

Roxana Fizeșan: din angajată la Agenția Medicamentului, la director general adjunct la ONB

Cazul Roxanei Fizeșan nu poate fi ignorat. De la o carieră în cadrul Agenției Naționale a Medicamentului, Fizeșan a fost adusă direct în una dintre cele mai importante poziții de la Opera Națională, fără o experiență anterioară notabilă în administrarea unei instituții de cultură de o asemenea magnitudine. Întrebarea este: de ce? Roxana Fizeșan a declarat că are o relație apropiată cu Daniel Jinga, iar acesta ar fi angajat-o pentru că avea nevoie de ajutor.

Întrebată despre împrumuturile pe care i le-a oferit lui Jinga, Fizeșan a fost vagă, afirmând că i-a dat banii pentru a-și achiziționa un apartament. Deși aceste împrumuturi apar în declarația ei de avere, lipsesc în mod suspect din cea a lui Jinga, sugerând că managerul Operei a încercat să ascundă aceste tranzacții financiare.

Acest joc de culise între cei doi ridică o întrebare esențială: Există un conflict de interese în relația lor profesională?

Dubii asupra salariului lui Jinga: cum îți triplezi veniturile?

O altă întrebare crucială este legată de sursa creșterii spectaculoase a veniturilor lui Jinga. Conform declarațiilor de avere, acesta primește anual aproximativ 33.000 de euro de la Opera Națională, însă există o diferență de 47.000 de euro între ceea ce a declarat și ceea ce a încasat efectiv. Această discrepanță ridică întrebări majore despre cum și de unde a obținut managerul Operei acești bani.

Veniturile lui Jinga includ și drepturi de autor, în valoare de peste 95.000 de lei, provenind de la diverse instituții publice, printre care Centrul Județean de Cultură Dâmbovița și Ateneul Național din Iași. Totuși, nimeni nu a explicat clar ce „alte drepturi salariale” au dus la creșterea impresionantă a salariului său.

Cultură sau politică? Implicarea PSD Buzău

În plus, numirea lui Jinga la conducerea Operei Naționale București nu pare să fi fost un simplu act managerial. Surse din interiorul instituției sugerează că Jinga ar avea legături strânse cu grupuri politice, în special cu PSD Buzău. Aceste conexiuni pot explica și de ce poziția sa a rămas atât de bine protejată în ciuda scandalurilor care îl înconjoară.

Când cultura devine un pion în jocurile politice, artiștii și instituțiile suferă. În cazul lui Jinga, relațiile politice au pavat drumul său către o poziție de putere, dar au și corupt structurile de integritate ale Operei Naționale.

Opera în derivă: artiștii contra Jinga

Pe lângă scandalurile financiare, Jinga a stârnit nemulțumiri și în rândul artiștilor de la Opera Națională. Aceștia au protestat împotriva deciziei sale de a dirija orchestra Operei, deși specializarea lui este doar în dirijatul coral. În mod normal, cele două forme de dirijorat necesită pregătiri și aptitudini diferite, iar mulți artiști consideră că Jinga și-a depășit atribuțiile, lăsându-i pe cei mai calificați în umbră.

Un alt motiv de îngrijorare este planul de comasare al Operei Naționale cu Centrul Național de Artă „Tinerimea Română”, un proiect controversat despre care mulți artiști spun că este doar o încercare de a păstra poziția de conducere a lui Jinga. Deși acest plan a fost promovat sub pretextul reducerii costurilor administrative, cei din interiorul Operei spun (conform defapt.ro) că adevăratul scop este consolidarea puterii lui Jinga și menținerea lui la conducere, indiferent de consecințele pentru instituție.

Un final… deschis

Scandalul Jinga ridică o întrebare esențială pentru scena culturală din România: cum pot fi protejate instituțiile culturale de interferențele politice și de abuzurile de putere? În momentul de față, Opera Națională București se confruntă cu o criză majoră, iar viitorul său este nesigur.

Între timp, publicul românesc privește cum Daniel Jinga și rețeaua sa politică se desfășoară în spatele cortinei, afectând nu doar reputația Operei, ci și viitorul acestei instituții esențiale pentru cultura națională.