Udemeristul-sportiv Eduard Novak, sponsorizat de instituția publică pe care a înființat-o

Politicianul Eduard Novak a participat la Jocurile Paralimpice de la Paris, fiind sponsorizat de Complexul Sportiv Național ”Arcul de Triumf”, o entitate înființată în perioada în care acesta a ocupat funcția de ministru al Sportului.

Într-un mesaj transmis după încheierea Jocurilor Paralimpice, Eduard Novak a ținut să mulțumească instituțiilor și firmelor care l-au susținut pentru a putea concura la proba de ciclism. Pe lista celor enumerați apare și CSN Arcul de Triumf, instituție subordonată Agenției Naționale pentru Sport, după desființarea Ministerului Tineretului și Sportului. ”La finalul acestei curse numite Jocurile Paralimpice, vreau să le mulțumesc încă o dată familiei, echipei mele și partenerilor (Allianz-Țiriac, MOL România, Clinicile Affidea, Auchan România, Heineken, Arcada Galați, Nike România, Comitetul Național Paralimpic, Federația Română de Ciclism, CSN Arcul de Triumf) care m-au susținut necondiționat”, a spus Novak. E ca un cerc: cel care a înființat instituția primește răsplata eternă!

Complicitatea lui Eduard Novak în cazul Stadionului Național de Rugby „Arcul de Triumf”

06:34, 06.07.2024 • SPORT

Izbândă românească pe teritoriul american. E prima din istorie

Stadionul Național de Rugby „Arcul de Triumf” a fost reconstruit pentru a deservi Campionatul European de fotbal (EURO 2020). După ce lucrările au fost finalizate, la 4 decembrie 2020, în ultima zi de campanie electorală, a avut loc o inaugurare grăbită, menită să arate că guvernul a gestionat eficient o investiție de 37 de milioane de euro în „noua casă a rugbyului românesc,” așa cum a susținut premierul de atunci atunci Ludovic Orban.

La scurt timp după acest eveniment festiv, au început să apară fisurile în discursul oficial. În ianuarie 2021, Eduard Novak, numit ministru al Tineretului și Sportului din partea UDMR, a refuzat categoric să returneze stadionul Federației Române de Rugby (FRR), acțiune care contravenea promisiunilor făcute anterior. Argumentul său s-a bazat pe ideea că FRR nu ar putea gestiona eficient o astfel de investiție majoră, ascunzându-se în spatele unor raționamente circumstanțiale legate de proprietatea statului asupra terenului și complexului sportiv aferent. În esență, Novak nega documentele semnate de predecesorii săi, ignorând atât istoria sportivă, cât și promisiunile politice care fuseseră făcute

Un colos al rugbyului înstrăinat prin totalitarism

Stadionul „Arcul de Triumf” este considerat casa rugbyului românesc încă din 1913, când primarul Gheorghe Grigore Cantacuzino a pus la dispoziția Federației Societăților Sportive din România (FSSR) un teren de 25 de hectare pentru o chirie simbolică de un leu pe lună. În 1914, a avut loc primul meci de rugby pe acest teren, dar destinul bazei sportive avea să fie schimbat brutal de dictatura lui Carol al II-lea, instaurată în februarie 1938.

Un decret din 1941, emis de regimul dictatorial al lui Ion Antonescu, a transferat proprietatea terenului către stat, temeiul legal pe care se bazează și astăzi statul român pentru a menține controlul asupra stadionului. Astfel, Novak a susținut o continuitate de proprietate bazată pe un decret spoliator emis de unul dintre cele mai criminale regimuri din istoria României, fără a lua în considerare implicațiile morale și istorice ale acestui fapt, conform diplomatului și istoricului Robert Adam.

Eduard Novak și manipularea opiniei publice

De la începutul mandatului său, Eduard Novak și echipa sa au încercat să vândă publicului o versiune alternativă a evenimentelor, susținând că acțiunile lor sunt motivate de „interesul public.”

Discursul oficial al ministrului Novak a ignorat nu doar promisiunile politice anterioare, dar și contribuția Federației Române de Rugby la modernizarea bazei sportive. Din 2004 până în 2007, FRR, cu ajutorul unei finanțări de 600.000 de lire sterline din partea World Rugby, a construit un stadion modern pe locul celui vechi. Arena a găzduit numeroase competiții internaționale, consolidând astfel statutul rugbyului românesc pe scena mondială. În 2018, FRR a demolat stadionul vechi, sub promisiunea statului că va fi construită o arenă nouă, un gest de încredere care acum pare să fi fost exploatat de MTS. Pentru Euro 2020, era nevoie de încă patru stadioane noi: Ghencea, Rapid, Dinamo și… Arcul de Triumf, care urmau să aibă rol de arene pentru antrenament.

Pentru că Federația Română de Rugby avea concesionată arena timp de 45 de ani, conform unui act normativ adoptat de Guverul Adrian Năstase, trebuia să aibă loc o chichiță procedurală în sensul că federația a fost de acord cu renunțarea la acea concesiune, urmând ca după închieierea construcției să fie repusă înapoi în drepturi. Doar că Guvernul Orban, Eduard Novak și penelistul Ionuț Stroe, predecesorul lui Novak de la minister, au păcălit FRR și au inventat Complexul Sportiv Național Arcul de Triumf, entitate în subordinea Ministerului Sportuluil, deposedând rugby-ul de casa sa istorică.

Complicitatea MTS în declinul patrimoniului sportiv

În timp ce Novak clama incompetența FRR în administrarea stadionului, Curtea de Conturi a României, într-un raport din 2020, a arătat clar că Ministerul Tineretului și Sportului a fost  una dintre cele mai incompetente administrații centrale din România. Raportul a evidențiat degradarea patrimoniului sportiv, lipsa unor situații clare privind evoluția bunurilor și chiar pierderea unor active din patrimoniul sportiv al MTS din cauza inactivității ministerului.

Eduard Novak și viitorul incert al rugbyului românesc

Situația creată de udemeristul Eduard Novak a pus sub semnul întrebării viitorul rugbyului românesc, nu doar din punct de vedere logistic, dar și simbolic. „Arcul de Triumf” a fost mai mult decât o simplă arenă sportivă; a fost un simbol al tradiției și mândriei naționale. FRR a fost deposedată de acest stadion, rugby-ul a pierdut un simbol.