Motivele pentru care cele două doctorițe de la Spitalul Pantelimon au fost eliberate, în ciuda acuzațiilor de omor calificat

Publicat: 11 sept. 2024, 10:33, de Andrei Ceausescu, în Justitie , ? cititori
Motivele pentru care cele două doctorițe de la Spitalul Pantelimon au fost eliberate, în ciuda acuzațiilor de omor calificat

Curtea de Apel București a admis contestația celor două doctorițe de la Spitalul Pantelimon, acuzate de omor calificat, și le-a pus în libertate. Sentința, pronunțată pe 20 august, a fost bazată pe lipsa probelor concludente care să susțină acuzațiile aduse împotriva medicilor.

Potrivit motivării deciziei consultată de G4Media, instanța a stabilit că „nu există probe sau indicii temeinice” care să contureze o suspiciune rezonabilă că inculpatele – Dr. Maria Miron și Dr. Mirela Păiuș – ar fi comis infracțiunile de care sunt acuzate. Judecătorul a remarcat că declarațiile martorilor, pe care s-a bazat inițial propunerea de arestare preventivă, sunt „contradictorii în privinţa aspectelor esenţiale”.

În motivarea deciziei, instanța a explicat că, în ziua de 4 aprilie 2024, înainte de decesul pacientului Marian Militaru, infirmiera Alexandru Georgeta le-a observat pe cele două doctorițe intrând în rezerva nr. 8, dar nu știa ce au făcut acolo. De asemenea, infirmiera Staicu Lenuţa a spus că le-a văzut pe inculpatele Păiuș Mirela și posibil pe Miron Maria intrând în salonul nr. 6, unde Păiuș ar fi umblat la injectomatul unui pacient.

Martora Pisică Maria Cristina a observat, la scurt timp, că rata noradrenalinei pe injectomat a fost redusă semnificativ și a întrebat cine a făcut această modificare. Răspunsul a venit din partea inculpatei Păiuș Mirela, care a declarat că ea a realizat modificarea și că urma să vină, dar nu a mai revenit.

În ceea ce o privește pe Dr. Maria Miron, instanța a subliniat că singura probă împotriva ei a fost declarația infirmierei Alexandru Georgeta care o plasa în rezerva nr. 8. Nu au fost găsite alte dovezi relevante care să susțină acuzațiile de omor calificat.

Instanța a punctat că declarațiile folosite pentru propunerea de arestare preventivă sunt în contradicție cu declarațiile anterioare ale acelorași martore și cu rezultatele convorbirilor interceptate ale acestora.

Extras din motivare:

„Completul de drepturi şi libertăţi nu poate lua în considerare doar anumite pasaje din declaraţiile martorilor care, chiar dacă nu se coroborează între ele, sunt de natură a susţine acuzaţia, ci doar constată că nimic din conţinutul declaraţiei unui martor nu este susţinut de declaraţia altui martor, referindu-ne aici la aspecte esenţiale care să contureze vinovăţia inculpatei. Excepţie face doar acuzaţia generală, prezentă în toate aceste declaraţii după data de 29.05.2024, potrivit cărora medicii modifică ratele de administrare a noradrenalinei.

În condiţiile date şi luând în considerare că asistentele medicale obişnuiau să părăsească saloanele cu pacienţi, nu se poate stabili în acest moment cu exactitate cine anume a redus pe injectomat rata noradrenalinei.

Prin urmare, şi în ceea ce o priveşte pe inculpata Păiuş Mirela, nu există probe din care să rezulte suspiciunea rezonabilă că inculpata ar fi săvârşit infracţiunea de omor calificat.”

Judecătorul a apreciat, totodată, că raportul Institutului de Medicină Legală este incomplet.

Extras din motivare:

„Ceea ce nu a fost analizat în raportul de expertiză medico-legală este declaraţia martorei Pisică Maria Cristina, potrivit căreia, după ce inculpata Păiuş Mirela a recunoscut că a modificat nora şi că urmează să revină în salon, a administrat o fiolă de adrenalină în serul perfuzabil. Martora a declarat că ar fi făcut asta pentru a menține pacientul în viață și nu a mărit rata pe injectomat pentru ca medicul să nu observe.

Astfel, între acţiunea de reducere a ratei de noradrenalină de la injectomat şi decesul pacientului s-a interpus o altă acţiune, a martorei Pisică Maria Cristina care i-a administrat pacientului în serul perfuzabil adrenalină, nu noradrenalină, conform indicaţiilor terapeutice.

Organele judiciare, în lipsa unei analize efectuate de către medicii legişti, nu pot concluziona dacă
administrarea unei fiole de adrenalina a fost lipsită de efect în lanţul cauzal al morţii pacientului.
Completul de drepturi şi libertăţi apreciază astfel că raportul de expertiză este unul incomplet.”

În motivare se mai arată că porecla „doamna cu coasa” a doctoriței Marian Miron a apărut după declanșarea anchetei procurorilor, nu înainte.