Sancțiuni inutile? UE continuă să plătească miliarde de euro pentru gazul rusesc

De la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, liderii europeni au făcut declarații răsunătoare și au anunțat măsuri drastice pentru a sancționa Moscova și a reduce dependența de gazul rusesc.

În teorie, aceste sancțiuni și boicoturi ar trebui să limiteze resursele financiare ale Rusiei și să o constrângă să-și oprească agresiunea. În realitate, însă, Uniunea Europeană continuă să plătească sume considerabile pentru combustibilii fosili rusești, demonstrând dificultatea de a-și schimba rapid sursele de energie și de a găsi alternative viabile.

Potrivit unui raport de la Bruegel, în anul ce a urmat invaziei, Uniunea Europeană a plătit Rusiei aproape 140 de miliarde de euro pentru combustibili fosili, inclusiv 83 de miliarde de euro pentru petrol și 53 de miliarde de euro pentru gaze naturale. Deși Uniunea Europeană a făcut eforturi considerabile pentru a reduce aceste importuri și pentru a găsi surse alternative, cifrele arată că Rusia a continuat să primească sume substanțiale pentru resursele sale energetice. În ultimul an, Moscova a încasat 53 de miliarde de euro pentru țiței, 30 de miliarde de euro pentru produse petroliere rafinate și 41 de miliarde de euro pentru importurile prin conducte, plus 12 miliarde de euro pentru gaze naturale lichefiate (GNL).

În ciuda acestor sume semnificative, Uniunea Europeană raportează progrese în direcția independenței energetice. Raportul privind starea uniunii energetice pentru 2024 subliniază că UE a reușit să facă față riscurilor critice legate de securitatea aprovizionării cu energie și a accelerat tranziția către neutralitatea climatică. Ponderea gazului rusesc în importurile Uniunii Europene a scăzut de la 45% în 2021 la 18%, iar Norvegia și SUA au devenit parteneri de încredere pentru completarea acestei lacune. Totuși, experții subliniază că eliminarea completă a gazului rusesc este o provocare uriașă și că importurile continuă să fie o parte integrantă a mixului energetic european.

Controversele legate de dependența de energia rusă au fost recent amplificate de o decizie luată de Ucraina. Kievul a impus interdicția tranzitului de țiței prin conductele de pe teritoriul ucrainean către Ungaria și Slovacia, două țări care, alături de Austria, rămân clienți importanți ai Rusiei. Motivul principal pentru această dependență continuă este prețul mai mic al energiei rusești comparativ cu alternativele din SUA și Norvegia. Reacția Ungariei a fost una vehementă, cu ministrul de externe al țării zburând de urgență în Rusia pentru a discuta despre asigurarea viitorului și siguranței energetice a Ungariei.