Încurcătură! Casa Națională de Pensii a stabilit procedura recalculării prin Legea 360, dar încalcă flagrant Legea 8/2006

Explicația oferită de casele județene de pensii este că apariția Legii 360/2023 a abrogat Legea 263/2010, iar abrogarea Legii 263/2010 a determinat implicit dispariția noțiunii de „valoare a punctului de pensie”, prevăzută în Legea 263.

Firesc, se pune întrebarea de ce dispariția din sistem a „valorii punctului de pensie” ar afecta indemnizațiile pentru munca de creație, din moment de la art 1, aliniatul (3) din Legea 8/2006 se spune foarte clar: „cuantumul indemnizației reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului sau aflată în plată”, fără nicio referire la abrogata „valoare a punctului de pensie”.

Explicația oferită de reprezentanții caselor județene de pensii este că tot la articolul 1 al Legii 8/2006, dar la aliniatul (4) al Legii 8/2006 se face următoarea precizare: „cuantumul indemnizației se modifică ori de câte ori se modifică pensia titularului, ca urmare a modificării valorii punctului de pensie”.

12:59, 06.10.2024 • SOCIAL

Pensionarii speciali din România: scădere ușoară, dar pensii impresionante

Și cum prin apariția Legii 360 a dispărut „valoarea punctului de pensie”, indemnizația pentru activitatea de creație nu mai poate fi majorată. Rămâne „înghețată” la cuantumul din luna august.

Dar ajungem la altă încurcătură, mai precis la o încălcare flagrantă a legii de către Casa Națională de Pensii și Asigurări Sociale, deoarece prin modul în care s-a făcut plata pensiilor oamenilor de cultură în luna septembrie, cu talon de pensie recalculată și talon de indemnizație „înghețată”, este încălcată flagrant prevederea de la articolul 1, aliniatul (3) al Legii 8/2006, la care se spune că indemnizația „reprezintă echivalentul a 50% din pensia cuvenită titularului”.

În foarte multe cazuri care ne-au fost semnalate, indemnizația „înghețată” este mai mică decât valoarea a 50% din pensia aflată în plată, probabil că sunt și cazuri în care indemnizația este prea mare în raport cu pensia, dar un lucru e sigur: Casa Națională de Pensii a încălcat o prevedere a legii.

Degringoladă totală. Unii susțin că trebuie modificată Legea 8, alții spun că trebuie așteptat 1 ianuarie, când se va majora „noul punct”

Confuzia funcționarilor din casele de pensii este la fel de mare și când sunt întrebați cum va fi soluționată această situație. Nu există o nici măcar o perspectivă clară despre ce s-ar putea face.

Dinspre casele județene de pensii este sugerată ideea modificării Legii 8/2006: „Se constată că noțiunea <> nu se mai regăsește în Legea 360/2023, situație în care, în prezent, nu mai există temei legal pentru majorarea indemnizațiilor prevăzute de Legea 8/2006. În acest context legislativ, se impune modificarea Legii 8/2006, sens în care instituția noastră a sesizat Ministerul Muncii și Solidarității Sociale”, se spune în răspunsul de la Casa de Pensii.

Dar există și alte puncte de vedere. Ioan Pamparău, consultant în domeniul pensiilor, susține că recalcularea în baza Legii 360 nu a modificat indemnizația și trebuie așteptată data de 1 ianuarie 2025, când se va majora valoarea „punctului de referință” introdus de la 1 septembrie:

„Valoarea punctului de referință, definit de noua lege, a fost calculată utilizând valoarea punctului de pensie la momentul recalculării, adică valoarea identică cu cea de la 1 ianuarie 2024, respectiv 2032 lei.

Concluzia este că operațiunea de calcul a pensiilor prevăzută la art. 144 din legea 360/2023 nu afectează în niciun fel cuantumul indemnizației stabilite in baza legii 8/2006 întrucât nu s-a modificat valoarea punctului de pensie din ianuarie 2024 (cand a fost majorat cu 13,8%).

Practic, indemnizația rămâne nemodificată până la data la care se va modifica valoarea punctului de referință, respectiv 01 ianuarie 2025, atunci când se prevede indexarea acesteia cu rata inflației și jumătate din creșterea procentuală a salariului mediu brut pe economie”, susține Ioan Pamparău.

În baza experiențelor anterioare la interferențele cu administrația și sistemul legislativ românesc, faptul că există două variante de soluționare a unei situații ne sugerează că este foarte posibilă a treia cale, să nu se facă nimic. Ca să nu mai apară și alte erori sau necorelări legislative.