50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului! Cum s-a construit unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din Europa (VIDEO)

Astăzi se împlinesc 50 de ani de la deschiderea oficială a Transfăgărășanului, drumul care este și în prezent unul dintre cele mai spectaculoase din Europa. Șoșeaua de 151 km care șerpuiește prin Munții Făgăraș și ajunge la o altitudine de peste 2.000 de metri a fost finalizată pe 20 septembrie 1974 și este și în prezent o mândrie națională, cu proiectare și execuție integral românească.

Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, DRDP Brașov a postat un video sugestiv cu drumul, în toată splendoarea lui. Puțini știu însă și cum a luat naștere acest megaproiect de infrastructură pentru România acelor vremuri.

Demararea în regim de urgență a drumului de 151 km prin munții Făgăraș s-a făcut în contextul geopolitic al invadării Cehoslovaciei. În plus, după anul 1970, din cauza inundațiilor catastrofale, programul de autostrăzi a fost suspendat în România și întreaga atenție a fost îndreptată spre refacerea infrastructurii afectate, iar ulterior s-au schimbat radical prioritățile în favoarea transportului feroviar și naval. Principalul proiect de infrastructura din România în acea perioadă a fost însă Transfăgărășanul, care rămâne mândria celor ce lucrează și astăzi în sectorul rutier din țara noastră. Într-o postare pe Facebook legată de Transfăgărășan, CNAIR îl evoca pe cel care a stat la baza stabilirii traseului Transfăgărășanului, inginerul Chireac Avădanei, şeful echipei de proiectare care a lucrat și la Canalul Dunăre – Marea Neagră.

50 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului. Detalii tehnice despre drumul care traversează Munții Făgăraș

Transfăgărășanul ajunge până la o altitudine de 2.042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2.145 metri în pasul Urdele. Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN 7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN 1.

Vezi Galeria foto 2 Imagini

Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural, datorită curenţilor de aer extrem de puternici.

Pentru Transfăgărăşan, spre exemplu, s-au construit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam, s-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, aflat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă. Și din acest motiv, Transfăgărășanul, ajuns acum la o jumătate de secol de „viață“, a rămas o mândrie națională.

Citește și: Tronsonul 1 al DEx12 Craiova – Pitești, în linie dreaptă! S-a așternut și stratul de uzură (VIDEO)