Preşedinta Băncii Centrale Europene vede semne înfricoşătoare. Lumea seamănă cu cea de dinaintea Marii Crize din 1929
Preşedinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, vede semne înfricoşătoare şi a lansat un avertisment dur în privinţa fragmentării economiei globale, într-un discurs susţinut la Washington, la o reuniune organizată de FMI.
Lumea de azi seamănă cu cea de la sfârşitul anilor 1920, înaintea Marii Crize din 1929
Făcând paralele istorice, Lagarde a subliniat asemănările izbitoare dintre economia de după Primul Război Mondial, din anii 1920, și deceniul actual.
Ambele perioade au fost marcate de eșecuri în integrarea comerțului mondial, însoțite de progrese tehnologice. Cu toate acestea, Lagarde a recunoscut că provocările actuale – cum ar fi schimbările climatice și îmbătrânirea populației – sunt unice pentru vremurile noastre.
În anii 1920, prăbușirea Pax Britannica (pacea relativă dintre marile puteri) și creșterea naționalismului economic au dus la o fragmentare accentuată a economiei mondiale.
Ponderea comerțului în PIB a scăzut vertiginos, contribuind la deflație și instabilitate economică. În același timp, progresele tehnologice rapide, cum ar fi apariția liniei de asamblare și a motorului cu combustie internă, au propulsat productivitatea, dar au alimentat și bulele speculative, culminând cu prăbușirea pieței bursiere din 1929.
Lagarde observă o fragmentare similară în prezent, pe măsură ce lanțurile valorice globale sunt restructurate.
Atât Europa, cât și Statele Unite își diversifică sursele de aprovizionare, multe întreprinderi adoptând strategii de „near-shoring” pentru a atenua vulnerabilitățile lanțurilor globale de aprovizionare.
În paralel, progresele tehnologice în domeniul inteligenței artificiale (AI) și al tehnologiei financiare remodelează industriile, oferind un acces mai rapid și mai ieftin la credite și ridicând în același timp noi provocări pentru transmiterea politicii monetare.
Provocări imense pentru economia mondială în ultimii ani
În discursul său, Lagarde a subliniat provocările imense cu care s-a confruntat economia mondială în ultimii ani.
„Acum patru ani, ne-am confruntat cu cea mai gravă pandemie din anii 1920, cu cel mai grav conflict din Europa din anii 1940 și cu cel mai grav șoc energetic din anii 1970”.
Ea a explicat că șocurile au modificat fundamental peisajul economic și au complicat transmiterea politicii monetare.
Ea a recunoscut că țintele de inflație clar definite, instrumentele de politică flexibile și cadrele analitice capabile să evalueze și să reacționeze la schimbările economice au permis politicii monetare să restabilească stabilitatea prețurilor fără a impune costuri excesive asupra economiei.
„Strategiile noastre de politică monetară s-au dovedit eficiente, atenuând compromisurile dintre inflație și ocuparea forței de muncă”, a declarat ea.
Președinta BCE, Christine Lagarde, a lăudat reducerea „remarcabilă” a inflației, cu pierderi minime de locuri de muncă, estimând că inflația va atinge ținta până în 2025.
Cu toate acestea, ea a avertizat că persistă incertitudini semnificative.