Cum ne otrăvesc ambalajele alimentelor?

Cum ne otrăvesc ambalajele alimentelor? Iată un răspuns: la aperitiv, salată de andive cu bisfenol A. Pentru felul principal, friptura asezonată cu PFAS. Iar la desert, mousse de ftalat. Acest meniu toxic face totuși parte din viața noastră de zi cu zi, fără să știm.

Nu mai puțin de 3.601 de substanțe chimice din ambalajele noastre alimentare sau din ustensilele de bucătărie ajung în corpul nostru, potrivit unui studiu publicat săptămâna aceasta în Journal of Exposure Science and Environmental  Epidemiology.

Din fericire, aceasta este „o analiză la scară planetară, totuși dacă îți analizezi sângele, nu vei găsi 3.600 de substanțe”, spune Camille Dorioz, director al ong-ului Foodwatch, citată de site-ul 20 Minutes. Cu toate acestea, 3.600 de substanțe din cele 14.000 de componente chimice identificate în ambalajele și ustensilele alimentare sunt de două ori mai multe decât se așteptau cercetătorii. Și printre aceștia, „anumiți compuși sunt deosebit de periculoși”, subliniază Camille Dorioz.

19:49, 19.08.2024 • ACTUALITATE

Mircea Fechet despre SGR: Merge aşa cum trebuie; atingem în curând al doilea miliard de ambalaje reciclate

08:32, 08.08.2024 • ACTUALITATE

Alimente pentru toți, resurse protejate: Noile măsuri ale Guvernului împotriva risipei alimentare

„Una dintre principalele probleme rămâne bisfenolul A”, folosit în sticlele de plastic și la conserve, indică Jane Muncke, de la Food Packaging Forum, unul dintre co-autorii studiului. Dar și alte substanțe îi îngrijorează pe cercetători și pe activiștii din domeniul alimentar, precum ftalații sau ”poluanții pereni”, numiți PFAS. Studiul a găsit chiar și urme de metale grele în diferite probe.

De cele mai multe ori, „contaminarea este accidentală și în cantități minime”, explică Camille Dorioz, dar suficientă pentru a provoca prejudicii sănătății. Aceste substanțe sunt, de fapt, pentru unii ”perturbatori endocrini”, care au consecințe asupra pubertății adolescenților sau asupra femeilor însărcinate”. Dar pot fi și cauza unor cancere.

În condițiile în care contaminarea provine din ambalaj, consumatorului îi este imposibil să-și dea seama de aceasta.

Pentru a înțelege mai bine cum ne putem contamina, Camille Dorioz ne propune să luăm exemplul uleiurilor minerale, un derivat din petrol, împotriva căruia ong-ul Foodwatch luptă de aproape zece ani. „Prima dată când l-am văzut, era un ulei prezent în cerneala de imprimare a etichetei, care a migrat prin carton și s-a amestecat cu orezul. Mâncam orez cu cerneală fără să știm”, spune Camille Dorioz. Dar contaminarea „poate veni în toate etapele”, de exemplu, prin „ulei de la un piston pe o linie de producție”, și chiar „prin pungi de pânză pentru nucile de cocos”, până la contaminarea uleiului de cocos.

Pentru a evita un „efect de cocktail”, este necesară „reducerea cât mai mult posibil a numărului de molecule implicate”, începând cu cele mai periculoase, insistă directorul al Foodwatch. Singurul dezavantaj este încetineala reglementării. În ceea ce privește bisfenolul A, ale cărui efecte sunt cunoscute de multă vreme, de la Bruxelles  s-a lansat în sfârșit un proiect de reglementare, cu o perioadă de tranziție de cel puțin trei ani.

”Chiar și mărfurile în vrac trec prin etape de ambalare. Cel mai sigur recipient ar fi sticla, dar există lanțuri de producție și ambalaje intermediare”,mai  precizează Camille Dorioz.