Costul mediu pe salariat al angajatorului, 7.374 lei, iar salariul mediu lunar pe angajat, 4.412 lei, în 2023

Angajatorii din România au cheltuit lunar în medie 7.374 lei pe salariat, în 2023, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 4.412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu 2022.  

Numărul mediu al salariaţilor în anul 2023 a fost 5,369 milioane persoane, în creștere cu 155,4 mii persoane față de anul precedent. Efectivul salariaţilor, la 31 decembrie 2023, a fost 5,677 milioane persoane, mai mare cu 70,2 mii persoane, comparativ cu sfârşitul anului 2022, informează Institutul Național de Statistică (INS).

Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat la nivelul economiei naționale, în anul 2023, a fost 7.042 lei, cu 15,0% (+916 lei) mai mare față de anul precedent, iar câştigul salarial mediu net lunar a fost 4.412 lei, în creștere cu 16,1% (+611 lei) comparativ cu anul precedent.

13:38, 20.11.2024 • ECONOMIE

Locuri de muncă vacante, dar doritori să muncească, tot mai puțini. Deficit de personal în sectorul energiei și industrie

13:27, 20.11.2024 • ECONOMIE

Statistici oficiale: Afacerile service-urilor auto scad cu peste 15%, deşi vânzările de maşini au o creştere uşoară. Care sunt motivele

Cele mai mari valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare realizate în anul 2023, comparativ cu media pe economie, s-au înregistrat în următoarele activități economice: informaţii şi comunicaţii (+94,6%), intermedieri financiare şi asigurări (+63,3%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+62,0%), industria extractivă (+42,2%), respectiv administraţie publică (+41,1%).

Câştigurile salariale medii nete lunare care s-au situat sub media pe economie au fost în următoarele activități economice: hoteluri şi restaurante (-41,7%), alte activităţi de servicii 2/5 (-36,0%), tranzacţii imobiliare (-25,9%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-21,2%), distribuţia apei, salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare (-18,8%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-18,1%), agricultură, silvicultură şi pescuit (-15,9%), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (-14,7%), industria prelucrătoare (-8,4%), transport şi depozitare (-2,8%), respectiv construcţii (-1,8%), arată datele INS.

Pentru anul 2023, indicele câştigului salarial real (exprimat ca raport între indicele câştigului salarial nominal net şi indicele preţurilor de consum al populaţiei) a fost 233,8% faţă de anul 1990, mai mare cu 11,4 puncte procentuale faţă de anul precedent.

Salariații femei au câştigat în medie, în expresie brută, cu 5,5% mai puţin decât salariații bărbaţi, realizând un câştig salarial mediu brut lunar de 6835 lei (faţă de 7233 lei al salariaților bărbaţi). În expresie netă, salariații femei au câştigat cu 8,2%, respectiv cu 377 lei/lună mai puţin decât salariații bărbaţi (4216 lei câştigul salarial mediu net al salariaților femei, faţă de 4593 lei al salariaților bărbaţi).

Salariații bărbaţi au realizat câştiguri salariale medii nete lunare mai ridicate decât cele ale salariaților femei în majoritatea activităţilor economice, iar cele mai semnificative diferenţe s-au regăsit în intermedieri financiare şi asigurări (32,8%), industria prelucrătoare (24,2%), informaţii şi comunicaţii (21,1%), alte activităţi de servicii (18,6%), respectiv în comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (18,5%).

În profil teritorial, pe judeţe, câştigul salarial mediu net lunar în anul 2023 s-a situat sub media pe economie în 37 judeţe.

Cele mai scăzute câştiguri salariale medii nete lunare s-au înregistrat în judeţele Vrancea (3344 lei, cu 24,2% mai puţin decât media pe economie), Teleorman (3353 lei, cu 24,0% mai puţin decât media pe economie), Botoșani (3430 lei, cu 22,3% mai puţin decât media pe economie), Vâlcea (3435 lei, cu 22,1% mai puţin decât media pe economie), Brăila și Vaslui (3446 lei fiecare în parte, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie), respectiv Bistrița-Năsăud. (3447 lei, cu 21,9% mai puţin decât media pe economie).

La polul opus, cu cele mai ridicate valori ale câştigurilor salariale medii nete lunare s-au situat Municipiul Bucureşti (6053 lei, cu 37,2% peste media pe economie), respectiv judeţele Cluj (5344 lei, cu 21,1% peste media pe economie), Timiş (4910 lei, cu 11,3% peste media pe economie), Ilfov (4602 lei, cu 4,3% peste media pe economie) și Iași (4568 lei, cu 3,5% peste media pe economie). Costul mediu lunar al forţei de muncă Costul mediu lunar al forţei de muncă în anul 2023 a fost 7374 lei/salariat, mai mult cu 14,8% comparativ cu anul precedent.

Costul mediu lunar a crescut în toate activităţile economice comparativ cu anul precedent, iar cele mai importante creșteri s-au regăsit în construcţii (+26,1%), transport și depozitare (+21,0%), învăţământ (+20,0%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+19,4%), tranzacţii imobiliare (+18,0%), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+17,7%), respectiv în hoteluri și restaurante (+17,0%).

Cea mai redusă creştere a costului mediu lunar față de anul precedent s-a înregistrat în sănătate şi asistenţă socială (+5,7%). În vederea sprijinirii unităților economicosociale au fost acordate transferuri de la bugetul statului către angajator pentru timpul nelucrat (în caz de şomaj tehnic din inițiativa angajatorului, reducerea temporară a timpului de lucru, supravegherea copiilor în situația închiderii temporare a unităților de învățământ), respectiv pentru stimularea ocupării forţei de muncă prin (re)încadrarea în muncă a anumitor categorii de persoane (de exemplu: absolvenți, șomeri). Ponderea acestor transferuri în totalul cheltuielilor cu forța de muncă (cheltuieli directe și cheltuieli indirecte) a fost mai redusă comparativ cu cea din anul precedent, cu diferenţe moderate pe activități economice.

Astfel, cele mai mari sume aferente transferurilor de la bugetul de stat s-au regăsit în industria prelucrătoare, construcţii, comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport, respectiv hoteluri și restaurante.

Comparativ cu media pe economie, costul mediu lunar a fost semnificativ mai ridicat în activităţile economice de informaţii şi comunicaţii (+91,6%), producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (+71,5%), intermedieri financiare şi asigurări (+70,1%), industria extractivă (+50,0%), activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+19,9%), administraţie publică (+19,1%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (+16,2%).

Cele mai relevante valori ale costului mediu lunar situate sub media pe economie s-au înregistrat în activităţile economice din hoteluri şi restaurante (-41,8%), alte activităţi de servicii (-35,3%), agricultură, silvicultură și pescuit (-23,3%), tranzacții imobiliare (-22,5%), respectiv activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-19,9%).

Numărul mediu al salariaţilor În anul 2023, numărul mediu al salariaţilor a fost 5364,9 mii persoane. Numărul mediu al salariaţilor a crescut pe parcursul anului 2023 cu 155,4 mii persoane comparativ cu anul precedent, ca urmare a extinderii activității anumitor unităţi economico-sociale. Numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a predominat ca şi în anii precedenţi, reprezentând 52,0% din totalul salariaţilor (respectiv 2790,3 mii persoane). Comparativ cu anul anterior, numărul mediu al salariaţilor bărbaţi a crescut cu 78,9 mii persoane, iar cel al salariaţilor femei cu 76,5 mii persoane.

Repartizarea salariaţilor pe sectoare economice a arătat că majoritatea s-au regăsit în sectorul terţiar (64,1%) (44,0% în servicii comerciale, iar 20,1% în servicii sociale). În sectorul secundar (industrie şi construcţii) au lucrat 33,5% dintre salariaţi, iar în cel primar (agricultură, silvicultură şi pescuit) numai 2,4%. Activităţile din construcţii şi industrie extractivă au fost desfăşurate cu preponderenţă de salariații bărbaţi și au reprezentat 86,1%, respectiv 84,0% din totalul salariaţilor acestor activități economice.

Activităţile economice ȋn care salariații femei au deținut majoritatea au fost cele de sănătate şi asistență socială (80,2%), învățământ (73,5%), intermedieri financiare şi asigurări (70,0%), hoteluri şi restaurante (61,3%), administrație publică (59,7%), activități de spectacole, culturale şi recreative (59,6%), alte activități de servicii (55,0%), respectiv comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor (52,8%).

Comparativ cu anul precedent, creșteri semnificative ale numărului mediu al salariaţilor s-au înregistrat în construcții (+28,4 mii persoane), industrie prelucrătoare (+20,1 mii persoane), hoteluri și restaurante (+15,6 mii persoane), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor (+15,4 mii persoane), informații şi comunicații (+12,9 mii persoane), activități de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (+12,1 mii persoane), transport și depozitare (+11,3 mii persoane), activități profesionale, științifice şi tehnice (+9,9 mii persoane), respectiv în sănătate şi asistență socială (+8,1 mii persoane). La polul opus, ușoare scăderi ale numărului mediu al salariaţilor s-au observat doar în administrația publică (-0,8 mii persoane), industria extractivă (-0,6 mii persoane), respectiv în producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat (-0,1 mii persoane).

Efectivul salariaţilor la sfârşitul anului 2023 a fost 5677,3 mii persoane. Comparativ cu sfârşitul anului precedent, efectivul salariaţilor a înregistrat o creștere cu 70,2 mii persoane, din care 36,6 mii persoane au fost salariaţi femei. În profil teritorial, efectivul salariaţilor a înregistrat creșteri faţă de sfârşitul anului precedent în toate regiunile de dezvoltare, iar cele mai semnificative au fost ȋn regiunile București-Ilfov cu 25,7 mii persoane, Nord-Est cu 12,5 mii persoane, Centru cu 7,9 mii persoane, Nord-Vest cu 7,3 mii persoane, respectiv SudMuntenia cu 5,4 mii persoane.

În regiunea Bucureşti-Ilfov s-au concentrat 22,6% din salariaţii din economie, fiind urmată de regiunile Nord-Vest (13,8%), respectiv Centru (12,7%).

Regiunile de dezvoltare în care activităţile din sectorul primar (agricultură, silvicultură și pescuit) au depășit ponderea la nivel national (38,4%), Nord-Vest (37,8%), Sud-Muntenia (37,7%), respectiv Sud-Vest Oltenia (35,9%). Cea mai mare pondere a salariaţilor din serviciile comerciale s-a regăsit în regiunea Bucureşti-Ilfov (61,9% faţă de 44,6% ponderea la nivel național), iar în sectorul serviciilor sociale cea mai mare pondere s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (26,2% faţă de 19,9% ponderea la nivel național). La sfârşitul anului 2023 efectivul salariaţilor din societăţile cu capital privat a fost majoritar (2,4%) au fost: Sud-Muntenia (4,0%), Sud-Est (3,6%), Nord-Est (3,2%), Sud-Vest Oltenia (2,9%), Vest (2,8%), respectiv Centru (2,5%).

Regiunile de dezvoltare ȋn care s-a concentrat o proporţie a salariaţilor din sectorul industriei şi construcţiilor mai mare decât ponderea la nivel național (33,1%) au fost: Centru (40,1%), Vest (76,8%) şi a înregistrat o creștere cu 1,4% comparativ cu anul precedent. Distribuţia salariaţilor după forma juridică a întreprinderilor a arătat că cei angajați în societăţile comerciale au reprezentat 80,0% din efectivul salariaţilor la sfârșitul anului, în creștere cu 1,4% faţă de anul precedent.