OUG-ul care ocolește legea: derogare de la responsabilitate sau evitarea austerității?
Într-un gest care a stârnit critici masive, guvernul a adoptat pe 23 septembrie 2024 o ordonanță de urgență (OUG 112) prin care se scutește singur de la obligația legală de a lua măsuri de austeritate pentru reducerea deficitului bugetar. Acest act legislativ, care a fost trecut fără dezbatere publică, ridică semne de întrebare asupra angajamentului guvernului față de disciplina fiscală și responsabilitatea bugetară.
Deficitul bugetar și obligațiile legale
Conform Legii Responsabilității Fiscal-Bugetare nr. 69/2010, în cazul unui deficit bugetar care depășește cu mai mult de 0,5% ținta stabilită, guvernul este obligat să ia măsuri adecvate pentru a corecta acest derapaj. Aceste măsuri pot include fie creșteri de taxe, fie reduceri de cheltuieli bugetare, măsuri necesare pentru a menține stabilitatea economică a României.
În prima jumătate a anului 2024, soldul bugetului general consolidat a atins 63,67 miliarde lei, adică 3,6% din PIB, ceea ce reprezintă un derapaj semnificativ de la ținta bugetară stabilită inițial la 4,5% din PIB, și ridicată ulterior la 6,9% prin rectificare. Acest „derapaj major” impunea guvernului să adopte măsuri pentru corectarea acestuia. În mod obișnuit, astfel de măsuri ar fi putut include creșterea taxelor sau reduceri bugetare drastice. Însă, în loc să acționeze conform legii, guvernul a ales să se exonereze de responsabilitate.
OUG-ul care ocolește legea
Prin OUG 112, guvernul a decis să suspende aplicarea articolului 25 din Legea 69/2010 pentru anul 2024. Acest articol obligă guvernul să ia măsuri de ajustare fiscal-bugetară în cazul în care deficitul bugetar depășește nivelul prevăzut, în absența unei deteriorări semnificative a prognozei macroeconomice. Cu alte cuvinte, în ciuda unui deficit bugetar care se apropie de un nivel periculos, guvernul nu va implementa măsuri de austeritate, eliminându-și această obligație.
Lipsa dezbaterii publice și criticile adresate
Adoptarea OUG-ului fără dezbatere publică a fost criticată atât de organizațiile civice, cât și de analiști economici. Conform legii, actele cu impact major asupra bugetului și economiei ar trebui supuse dezbaterii publice, oferind părților interesate oportunitatea de a discuta și eventual de a propune modificări. Totuși, versiunea finală a ordonanței nu a fost dezbătută public, iar prevederi importante, precum derogarea de la Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare, nu au fost incluse în forma inițială.
O astfel de mișcare alimentează temerile privind lipsa de transparență și de responsabilitate din partea guvernului, într-un moment critic pentru echilibrul fiscal al României.
Ce urmează?
Deși evitarea unor măsuri de austeritate poate părea o alegere politică favorabilă pe termen scurt, pe termen lung, aceasta poate agrava problemele economice. Creșterea deficitului bugetar înseamnă mai multe datorii și o presiune suplimentară pe stabilitatea economică a României. Guvernul poate evita temporar tăierile de cheltuieli sau creșterile de taxe, dar acest tip de măsuri amânate riscă să amplifice și mai mult nevoia de reforme economice majore în viitor.
Din nou despre ”transparența” procesului decizional…
Adoptarea OUG 112 de către guvernul Ciolacu ridică semne de întrebare asupra angajamentului autorităților față de responsabilitatea fiscală. Derogarea de la Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare într-un context de deficit bugetar crescut sugerează o strategie de evitare a austerității pe termen scurt, însă fără măsuri clare de redresare fiscală, consecințele pe termen lung ar putea fi mult mai severe. Decizia de a adopta ordonanța fără o dezbatere publică amplifică îngrijorările privind transparența procesului decizional.