O campanie de manipulare a Metrorex în media privind achiziția noilor trenuri: de ce? Care ar putea fi interesul ascuns?

Relația dintre Metrorex și Alstom a devenit tensionată, pe fondul întârzierilor în livrarea trenurilor pentru Magistrala 5 Drumul Taberei.

Președintele Consiliului de Administrație al Metrorex, Mihai Barbu, a lansat o campanie mediatică în care compania franceză Alstom este acuzată de întârzierea fără justificare a livrării trenurilor și amenințată cu penalități de zeci de milioane de euro. Totuși, o analiză detaliată a contextului indică o realitate mult mai complexă, ascunsă sub o cortină de comunicare strategică și manipulare.

PUTEREA făcut o monitorizare media și a tras concluzia că Metrorex susține o retorică mincionasă în sensul că bucureștenii nu au trenuri de metrou noi din cauza Alstom.

Contextul contractului și problemele apărute

22:31, 24.09.2024 • ACTUALITATE

Metrorex, despre stadiul la care au ajuns lucrările la Magistrala 6

12:36, 22.09.2024 • Transporturi

Noile trenuri de metrou Alstom ar putea fi puse în circulație în februarie 2025

Contractul pentru achiziția celor 13 trenuri Metropolis produse de Alstom a fost semnat în decembrie 2020, cu o valoare de peste 100 de milioane de euro. Aceste trenuri sunt destinate să opereze pe Magistrala 5, cea din Drumul Taberei, iar termenul inițial pentru livrarea primului tren era iunie 2023, urmând ca întregul lot să fie finalizat până în 2024. Însă lucrurile s-au complicat rapid din cauza unor factori care au modificat substanțial parametrii proiectului.

Gabriel Stanciu, directorul general al Alstom pentru România, Bulgaria și Republica Moldova, a explicat în repetate rânduri cum schimbările neașteptate ale infrastructurii de pe Drumul Taberei au făcut necesară o reproiectare semnificativă a trenurilor.

„Am fost nevoiți să modificăm boghiurile și structura caroseriei pentru a ne asigura că trenurile pot circula în condiții de siguranță pe această infrastructură modificată,” a declarat Stanciu. Aceste schimbări nu au fost prevăzute în caietul de sarcini și, împlicit, în momentul licitației și semnării contractului, ceea ce a generat inevitabil întârzieri. În plus, comunicarea a venit după un an de la semnarea contractului, dând peste cap toată munca de proiectare a Alstom.

Manipularea mediatică: demonizarea Alstom în public

Începând din 2022, în media românească au început să apară tot mai multe știri care puneau vina exclusiv pe Alstom pentru întârzierile proiectului. Deși aceste întârzieri erau menționate inițial doar tangential, pe măsură ce timpul trecea, ele au devenit un subiect principal, iar liderii Metrorex au profitat de această narativă. În declarațiile sale, oficialul Guvernului a susținut că întârzierile nu au nicio justificare și a amenințat Alstom cu penalități de milioane de euro și care au ajuns la aproape un sfert din valoarea totală a contractului.

Această retorică a fost rapid preluată de publicații precum Gândul, Hotnews, Profit, Jurnalul Național și Antena 3 CNN, care au prezentat de fiecare dată doar poziția Metrorex. De cealaltă parte, vocea Alstom a fost rareori auzită. Declarațiile lui Gabriel Stanciu și argumentele companiei franceze au fost menționate sporadic, iar explicațiile lor tehnice și economice au fost în mare parte ignorate.

Mihai Barbu, citat de Gândul, susține că Alstom blamează fluctuațiile de tensiune din rețeaua Metrorex pentru problemele cu siguranțele. Metrorex consideră că această explicație nu este justificată și sugerează că Alstom ar putea avea un interes în a întârzia punerea în funcțiune a noilor trenuri pentru a continua mentenanța scumpă a trenurilor vechi IVA. De asemenea, Mihai Barbu, a menționat că și simulatorul pentru antrenamentul mecanicilor nu funcționează și necesită modificări de soft pentru a reflecta realitatea.

Probleme tehnice manipulate în presă

La fel de problematic este modul în care au fost prezentate anumite probleme tehnice ale trenurilor. De exemplu, în mai multe surse, printre care și Gândul, au apărut articole care susțineau că trenurile Metropolis nu frânează corespunzător și că echipele tehnice „nu reușesc să le dea de cap”. În realitate, aceste teste „la rece”, efectuate cu locomotive diesel, sunt o procedură standard în fazele preliminare de testare și sunt menite să identifice și să rezolve eventualele deficiențe. Dar, în loc să fie prezentată o analiză echilibrată a procesului de testare, problemele au fost exagerate și utilizate ca argumente în favoarea unei campanii de discreditare.

De exemplu, Gândul a scris citând surse că trenului Alstom produs în Brazilia  i-au sărit siguranțele când a fost băgat la curent. „Are o PROBLEMĂ de soft”. Tot sursele au relatat pentru Gândul că trenul „Giurgiu” (prima garnitură de metrou Alstom produsă în Brazilia) a avut probleme cu alimentarea cu energie, ceea ce a dus la întârzieri în testele de 10.000 de kilometri. Problemele sunt considerate de Alstom drept posibile influențe ale rețelei vechi, nu defecte ale trenului.

Reacția Alstom: apeluri la Justiție și explicații ignorate

Alstom a decis să acționeze Metrorex în instanță pentru a anula penalitățile impuse pe nedrept, argumentând că întârzierile sunt consecința unor factori externi și schimbărilor neprevăzute de infrastructură. Alstom contestă suma reținută de Metrorex și solicită ajustarea termenilor contractuali pentru a reflecta noile realități economice și tehnice.

În mod ironic, trenurile Alstom, odată puse în funcțiune, vor îmbunătăți semnificativ capacitatea de transport pe Magistrala 5, reducând intervalul de succedare a trenurilor la doar 90 de secunde. În ciuda acestor beneficii evidente, campania negativă continuă.

Concluzie: o decizie nejustificată de demonizare

Campania derulată împotriva Alstom de către Metrorex pare a fi o încercare de a devia atenția de la problemele reale de infrastructură și de coordonare de pe Magistrala 5. Totuși, în loc să accepte această realitate și să colaboreze pentru soluționarea problemelor, oficialii români au preferat să proiecteze vina asupra unui partener internațional, ascunzând sub preș propriile erori.

PUTEREA va prezenta în zilele următoare și alte aspecte care demonstrează că problemele sunt la autoritățile române, nicidecum la Alstom.