Xi Jinping este îngrijorat de evoluția pe care o are economia Chinei. Ce cred chinezii?

Economia Chinei se confruntă cu dificultăți majore, determinându-l pe președintele Xi Jinping să ia măsuri și să avertizeze asupra „pericolelor potențiale”, arată BBC.

Dincolo de criza imobiliară care a zguduit economia Chinei, datoria publică a crescut abrupt, iar șomajul, mai mare, a afectat economiile și cheltuielile chinezilor. În plus, a doua economie ca mărime din lume ar putea rata propria țintă de creștere – de 5% – în acest an. Acest lucru este îngrijorător pentru Partidul Comunist Chinez (PCC). Creșterea explozivă a transformat China într-o putere globală, iar prosperitatea a fost „morcovul” oferit de un regim autoritar care nu a renunțat niciodată la pârghiile de forță pentru a avea liniște pe plan intern.

În fața provocărilor economice, liderii de la Beijing, în frunte cu Xi Jinping, încearcă să stabilizeze situația prin stimulente financiare și politici menite să redreseze sectorul imobiliar.

Însă, în ciuda acestor eforturi, nemulțumirile cresc, iar două noi studii oferă o imagine asupra modului în care chinezii obișnuiți privesc această criză.

21:16, 27.09.2024 • Business

România, „arbitru” între China și UE în plin război comercial

21:22, 18.09.2024 • Auto

Fabricile din China care produc VW şi Skoda cu motoare clasice se închid în timp ce chinezii invadează Europa cu electrice

Perspectiva pesimistă a cetățenilor asupra economiei

Potrivit unui sondaj recent, atitudinile cetățenilor chinezi față de viitorul lor economic și cu privire la economia Chinei au devenit tot mai pesimiste. Dacă în 2004, aproximativ 60% dintre respondenți declarau că situația economică a familiilor lor s-a îmbunătățit în ultimii cinci ani, iar 68% erau optimiști în ceea ce privește viitorul, situația s-a schimbat drastic în 2023. Doar 38,8% dintre chinezi consideră că au văzut o îmbunătățire economică, iar doar 47% sunt optimiști pentru următorii cinci ani. Acest declin al încrederii reflectă o percepție tot mai largă că economia chineză își pierde din forță.

Un alt studiu, realizat de China Dissent Monitor, a documentat o creștere a nemulțumitilor din cauza problemelor economice, vinovate fiind, în special pierderile legate de sectorul imobiliar și de criza locurilor de muncă. Aceste semnale sunt tot mai vizibile într-o țară unde cenzura guvernamentală este extrem de strictă, iar exprimarea nemulțumirilor publice este riscantă.

Schimbările economice și impactul asupra tinerilor

Una dintre cele mai afectate categorii sociale de evoluția pe care o are economia Chinei este cea a tinerilor. Odată cu creșterea șomajului, mulți absolvenți de facultate se văd nevoiți să accepte locuri de muncă slab plătite, în timp ce alții se refugiază în stiluri de viață alternative. În timp ce unii tineri adoptă filozofia „minimalistă” (renunțarea la competiție și la muncă intensă), alții devin „copii cu normă întreagă”, întorcându-se să trăiască cu părinții din lipsa oportunităților.

Procentul tinerilor care cred în meritocrație a scăzut semnificativ, doar 28,3% considerând în 2023 că munca grea este răsplătită, comparativ cu peste 60% în deceniile anterioare. În schimb, majoritatea respondenților cred că succesul este acum determinat de relații și privilegii familiale.

Impactul politicilor autoritare asupra moralului cetățenilor

Gestionarea rigidă a pandemiei de către guvernul chinez a amplificat sentimentul de nesiguranță al cetățenilor. Blocajele extinse și măsurile de control strict au afectat nu doar economia, ci și încrederea populației în guvern.

Profesorul Alfred Wu de la Lee Kuan Yew School of Public Policy susține că aceste măsuri au fost un „punct de cotitură”, reamintind cetățenilor autoritarismul profund al statului.
Scăderea veniturilor și condițiile dificile de muncă au contribuit la creșterea cazurilor de depresie și anxietate, conform mărturiei unui fost psihiatru, Moxi, care a părăsit viața agitată din Shanghai pentru a trăi într-un oraș mai liniștit.

Înmulțirea protestelor

Un alt indicator al nemulțumirii populare este înmulțirea protestelor legate de probleme economice. China Dissent Monitor a înregistrat o creștere cu 18% a incidentelor de acest tip în al doilea trimestru al anului 2024. Aceste proteste sunt conduse de muncitori nemulțumiți de salariile mici și de locuitorii din zonele rurale afectați de confiscările de terenuri.

Criza imobiliară a adus în prim-plan protestele claselor mijlocii, afectate de prăbușirea pieței.

Reacția guvernului și cenzura

Beijingul este preocupat de aceste tensiuni. Guvernul a încetat să mai publice cifrele șomajului în rândul tinerilor în 2024, după ce acestea atinseseră niveluri record. În plus, cenzura a devenit și mai strictă, cu eliminarea promptă a postărilor critice pe rețelele sociale și blocarea influencerilor care afișează stiluri de viață de lux. Această cenzură vizează menținerea unei „societăți armonioase”, conform mass-mediei de stat.

Cu toate acestea, protestele, chiar dacă sunt de mici dimensiuni, sunt semnificative într-o țară unde disidența este repede reprimată. În noiembrie 2022, un incendiu mortal – care a ucis cel puțin 10 persoane cărora nu li s-a permis să părăsească clădirea în timpul interdicțiilor aplicate în pandemia de Covid – a adus mii de oameni pe străzi în diferite părți ale Chinei pentru a protesta împotriva absurdității respectivelor politici, arată BBC.

Încetinirea economică subminează legitimitatea PCC

Și, deși nu se preconizează o „explozie” de furie populară, încetinirea economică subminează legitimitatea pe care Partidul Comunist Chinez (PCC) și-a bazat-o pe decenii de creștere economică. În fața acestor provocări, guvernul încearcă să mențină controlul asupra narațiunii și a nemulțumirilor publice. Rămâne de văzut dacă aceste tensiuni vor continua să crească și cum va gestiona Beijingul o populație tot mai pesimistă.

Însă tinerii din orașe – precum Moxi – s-au îndreptat din ce în ce mai mult către orașe mai mici, atrași de chirii mici, de peisajele pitorești și de o mai mare libertate de a-și urmări visele.