Auditul care scutură Ministerul Culturii: erori, activități neautorizate, reevaluări nereușite, datorii

Un audit efectuat de Curtea de Conturi asupra situațiilor financiare centralizate raportate de Ministerul Culturii pentru anul 2022 a scos la iveală o serie de nereguli grave care denotă o gestionare ineficientă a resurselor financiare și o lipsă de transparență în raportările contabile. Ca urmare a acestor constatări alarmante, Curtea a emis o opinie contrară, subliniind că denaturările sunt semnificative și generalizate, ceea ce ar putea afecta credibilitatea instituției și a activităților culturale din România.

Reevaluări nereușite și subevaluări semnificative

Printre cele mai îngrijorătoare constatări se numără faptul că Ministerul Culturii, condus la acea vreme de Lucian Romașcanu, nu a respectat termenele stabilite pentru realizarea operațiunilor de reevaluare a bunurilor. Atât construcțiile și terenurile, cât și bunurile culturale mobile au fost subevaluate, cu un impact estimat de 8.007.580 mii lei asupra valorii de raportare a patru colecții importante din cadrul unui muzeu. Aceste denaturări subliniază o gestionare deficitară a patrimoniului cultural, Ministerul reușind să reevalueze doar 7% din patrimoniul cultural mobil al unei instituții subordonate în 2022, ceea ce a dus la o creștere de 1.042.992 mii lei a valorii activelor necurente, o sumă semnificativ mai mică decât ar fi trebuit.

Eroare în evidențierea imobilelor și investițiilor

Un alt aspect critic al auditului a fost menținerea eronată în evidența contabilă a imobilelor. De exemplu, o instituție a continuat să figureze în contabilitate imobile în valoare de 16.997 mii lei, asupra cărora instanța a hotărât definitiv retrocedarea. Această situație a fost parțial compensată de neînregistrarea în contabilitate a patru terenuri deținute în administrare de către o altă instituție, având o valoare totală de 10.277 mii lei. De asemenea, s-au constatat nereguli în ceea ce privește construcțiile date în folosință, inclusiv imobile și monumente de for public, care, cu o valoare totală de 56.672 mii lei, au fost menținute în mod eronat în categoria investițiilor în curs.

Probleme de înregistrare și neînregistrare

Auditul a evidențiat și o serie de erori contabile grave, generate de neasigurarea concordanței între conținutul economic al operațiunilor și conturile în care acestea au fost prezentate. De exemplu, obligațiile de plată către furnizori, care nu au întreprins demersurile legale pentru încasarea sumelor în termenul legal de prescripție, în valoare de 162 mii lei, nu au fost recunoscute ca venituri pe măsura expirării termenelor respective. În plus, suma de 198.433 mii lei primită ca subvenție de unele subordonate a fost înregistrată eronat, generând confuzii în evidențele financiare.

16:05, 11.11.2024 • ACTUALITATE

Cazărmi și imobile de la MApN, în pericol din cauza neregulilor cadastrale și de înregistrare: Statul riscă pierderi financiare și juridice

06:29, 27.10.2024 • ECONOMIE

Curtea de Conturi Europeană a descoperit 4 agenţii care au comis multe nereguli la cheltuirea fondurilor UE

Alte erori de înregistrare au inclus încasările din Fondul Cultural, care au fost înregistrate ca venituri cu destinație specială, nefiind recunoscute corespunzător ca venituri diverse. Aceste nereguli în evidența contabilă afectează nu doar imaginea Ministerului, ci și alocarea resurselor necesare pentru activitățile culturale.

Datoriile și creanțele neînregistrate

Auditul a scos în evidență și problemele legate de datoriile și creanțele neînregistrate. Ministerul nu a contabilizat provizioane în sumă de 8.829 mii lei, inclusiv sume prevăzute prin hotărâri judecătorești definitive. În plus, creanțele incerte în valoare de 11.613 mii lei nu au fost gestionate corespunzător, ceea ce a dus la prescrierea dreptului la acțiune pentru aproximativ 2.931 mii lei. Aceste probleme subliniază lipsa de vigilență în gestionarea resurselor financiare și evidențelor contabile.

Activități neautorizate și excedente neregularizate

Un aspect îngrijorător este faptul că majoritatea muzeelor desfășoară activități de consignație, generând venituri care nu respectă legislația în vigoare. Această practică ar putea atrage sancțiuni și ar putea afecta sursele de finanțare ale acestor instituții. De asemenea, sumele primite de instituțiile subordonate nu au fost regularizate, rezultând un excedent din execuția bugetelor respectivelor instituții în sumă de 5.835 mii lei, sumă care ar fi trebuit restituită bugetului de la care au primit subvenția.