Alarmă în Portul Constanța: Management haotic, investiții ratate și infrastructură învechită

Curtea de Conturi a României a realizat un audit al activității Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru perioada 2016-2022, punând accent pe importanța strategică a Portului Constanța în dezvoltarea infrastructurii de transport național și regional. Acest audit a fost motivat de creșterea traficului de mărfuri către Ucraina în contextul conflictului din această țară, evidențiind nevoia urgentă de modernizare și eficientizare a acestui nod logistic esențial.

Probleme majore identificate

1. Lipsa unei strategii coerente: Portul Constanța nu beneficiază de o strategie de dezvoltare integrată pentru transportul naval, ceea ce duce la o dezvoltare dezechilibrată a modurilor de transport. Această lipsă contravine obiectivelor Uniunii Europene de a promova un sector de transport sustenabil și eficient.
2. Management instabil la CNAPM CT: Activitatea Companiei Naționale „Administrația Porturilor Maritime” SA Constanța (CNAPM CT) a fost afectată de numeroase schimbări în management. Aceasta a fost condusă predominant de administratori și directori provizorii, fără obiective clare de performanță. Această instabilitate a afectat grav eficiența operațiunilor portuare și utilizarea resurselor.
3. Pierderea statutului de hub regional: Deși Portul Constanța se află printre primele douăzeci de porturi europene ca volum de marfă manipulată, nu a reușit să recâștige rolul de hub pentru mărfurile containerizate. Comparativ cu alte porturi din regiune, CNAPM CT nu a reușit să atragă fluxuri suplimentare de mărfuri, iar România se află sub media europeană în ceea ce privește cantitatea de marfă manipulați.
4. Nevalorificarea terenurilor: Compania a încercat să crească veniturile prin închirierea terenurilor, dar continuă să dețină suprafețe semnificative nevalorificate, care ar putea contribui semnificativ la creșterea veniturilor. Aceasta reprezintă o oportunitate pierdută de a consolida rolul strategic al Portului Constanța.
5. Subutilizarea terminalului de pasageri: Terminalul de pasageri al Portului Constanța a fost subutilizat în comparație cu alte porturi europene, cu un număr de pasageri nesemnificativ, ceea ce reduce și mai mult atractivitatea portului.
6. Grad scăzut de realizare a investițiilor: Portul Constanța nu a reușit să atingă un grad satisfăcător de realizare a investițiilor, care a variat între 43,74% și 68,07% în perioada 2016-2021. Excepția a fost anul 2022, când gradul de execuție a atins 97,49%. Însă, majoritatea veniturilor nu au fost reinvestite în întreținerea și modernizarea infrastructurii.
7. Infrastructură de transport deficitară: În ciuda unor progrese, calitatea infrastructurii de transport din România rămâne scăzută. Rețelele rutiere și feroviare sunt insuficiente și deteriorate, iar transportul maritim și fluvial nu este exploatat la capacitate maximă, ceea ce afectează performanța Portului Constanța.
8. Control insuficient al vehiculelor de transport marfă: CNAPM CT nu a reușit să implementeze un control eficient asupra vehiculelor de transport marfă, ceea ce a condus la degradarea infrastructurii rutiere și la riscuri majore pentru siguranța circulației.
9. Tehnologie învechită: Deși s-au făcut progrese în securitatea IT, digitalizarea activităților CNAPM CT a fost insuficientă. Aplicațiile software și echipamentele IT sunt depășite, ceea ce îngreunează activitatea companiei și a operatorilor portuari.

Auditul Curții de Conturi subliniază problemele grave și sistemice de la Portul Constanța, care amenință nu doar eficiența operațiunilor portuare, ci și competitivitatea României în rețeaua europeană de transport.