Scurgere de informații: averile comisarilor – scandal de transparență în UE – ce ascund unii dintre cei mai influenți oficiali europeni?

Un scandal mocnit și un proces opac: acestea sunt ingredientele care fac din noile dezvăluiri despre comisarii europeni un subiect fierbinte în brațele birocraților UE. Deși nu există dovezi de ilegalități, declarațiile de interese financiare și patrimoniale ale unor comisari ridică mari semne de întrebare despre integritatea lor și despre posibilele conflicte de interese care planează asupra lor.

Cei mai bogați comisari – colecționari de terenuri, imobile și… farmacii

Un exemplu clar este Apostolos Tzitzikostas, candidatul Greciei pentru funcția de comisar. Provenit dintr-o familie de mari latifundiari, Tzitzikostas a declarat nu mai puțin de 16 apartamente, terenuri cu o suprafață totală de 655.463 m² (aproape de șase ori dimensiunea Parisului), șase magazine și multiple garaje și spații de depozitare răspândite prin toată Grecia. În plus, comisarul grec deține și acțiuni în diverse afaceri, de la produse lactate la energie fotovoltaică, iar fondurile europene obținute prin Politica Agricolă Comună (PAC) pentru una dintre fermele sale se ridică la peste 18.000 de euro. Aceste conexiuni ridică suspiciuni legate de cum va trata Tzitzikostas dosarele legate de turism și agricultură, având în vedere că multe decizii luate de el ar putea afecta direct valoarea acestor proprietăți.

Și nu este singurul. Candidatul italian Raffaele Fitto a declarat deținerea a șapte apartamente și acțiuni în alte trei. Averea sa imobiliară include și două garaje, un teren agricol și o cramă în Italia. În plus, Fitto deține 15% dintr-o farmacie din Brindisi, valoarea căreia, potrivit propriei estimări, este de 150.000 de euro. Criticii se întreabă acum cât de imparțial va putea fi Fitto în poziția sa de comisar pentru coeziune și reforme, mai ales având în vedere că familia sa are o istorie lungă de implicare în afaceri locale.

Ekaterina Zaharieva, comisarul nominalizat de Bulgaria, și-a consolidat propria avere în domeniul imobiliar. Începând din 2008, ea a achiziționat un teren de 6.850 m² pe peninsula greacă Halkidiki și un apartament în Sofia. Între 2016 și 2018, și-a extins proprietățile cu două case și mai multe terenuri în Bulgaria. Odată cu poziția sa de comisar, ea va avea un cuvânt greu de spus în privința alocării fondurilor europene, decizie care poate influența semnificativ valoarea activelor sale.

Averile neclare ale unor comisari: de la case de vacanță la consultanțe misterioase

Alți comisari au preferat să păstreze discreția totală asupra averilor lor. Comisarul slovac Maroš Šefčovič, desemnat pentru revizuirea registrului de transparență al UE, nu a declarat detalii relevante despre averile sale, iar comisarul francez Stéphane Séjourné nu a menționat niciun activ financiar, deși pleda pentru un regulament european de verificare a declarațiilor politicienilor.

Uite-o și pe Roxana noastră!

România este și ea implicată în această poveste, prin Roxana Mînzatu, propusă pentru funcția de vicepreședinte executiv pentru oameni, competențe și pregătire. Fost ministru al fondurilor europene, Mînzatu a fondat o companie de consultanță în aprilie 2021 pentru a ajuta companiile să acceseze fonduri UE, pe care a declarat că a suspendat-o înainte de a prelua funcția de secretar de stat. Cu toate acestea, compania a continuat să genereze venituri în 2023, venituri care nu au fost incluse în declarațiile sale de avere. Această omisiune ar putea să o pună într-o lumină nefavorabilă și să ridice semne de întrebare legate de etica activităților sale anterioare.

Ce se întâmplă cu interesele din sectorul privat?

Un exemplu elocvent este cel al comisarului desemnat de Portugalia, Maria Luis Albuquerque. Ea a făcut naveta între sectorul privat și cel guvernamental fără nicio problemă, iar declarația sa de avere, deși detaliată, omite aspecte esențiale legate de structura de proprietate a firmelor deținute. Un caz interesant este cel al firmei sale de consultanță, Roundatmosphere, deținută împreună cu soțul ei, care a avut încasări de 170.000 de dolari în 2023 și 132.000 de dolari în 2022. Albuquerque, acuzată de legături strânse cu industria financiară, a refuzat să comenteze pe marginea acestor date.

Ce se ascunde în spatele tăcerii?

Este interesant că mulți dintre candidații care au pledat pentru transparență și integritate la nivelul Uniunii Europene au fost reticenți în a-și dezvălui pe deplin averile. În contextul în care Comisia Europeană este implicată într-un efort de reformare a regulamentelor sale interne, tăcerea unora dintre candidați poate submina încrederea publicului în aceste eforturi. „Este un proces profund defectuos, lipsit de transparență, în care regulile împiedică o analiză semnificativă a acestor declarații,” a declarat Nicholas Aiossa, director al Transparency International EU.

Dincolo de averi: ce e de făcut?

Situația actuală ridică întrebări legate de eficiența și imparțialitatea comitetului juridic al Parlamentului European, care are doar câteva zile la dispoziție pentru a verifica sute de pagini de declarații. Cu toate acestea, membrii JURI nu au puterea de a desfășura investigații amănunțite, iar jocurile politice între grupurile parlamentare fac ca procesul să fie și mai opac.

Aceste dezvăluiri ar putea alimenta cererile pentru o reglementare mai strictă și o transparență sporită în rândul oficialilor europeni. Până atunci, averile și interesele financiare ale comisarilor continuă să fie un subiect fierbinte, iar întrebările despre cine servește cu adevărat interesul public rămân fără răspuns.

(adaptare POLITICO)