Putin și gaura neagră în care aruncă banii Rusiei: liderul de la Kremlin sapă mormântul economic al țării

Publicat: 09 oct. 2024, 21:46, de Radu Caranfil, în Internațional , ? cititori
Putin și gaura neagră în care aruncă banii Rusiei: liderul de la Kremlin sapă mormântul economic al țării

În biroul lui Putin se află o bombă economică care ticăie constant, gata să explodeze în orice moment. Deși liderul rus părea, la un moment dat, invincibil în fața sancțiunilor și a instabilității economice, adevărul este că Rusia se află într-o cădere liberă, iar banii rușilor sunt aruncați cu o lejeritate șocantă într-o gaură neagră financiară. Dacă în trecut Kremlinul reușea să mențină o fațadă de stabilitate, acum paradoxul „Putin vs. economia” se traduce într-o combinație periculoasă între război, corupție și decizii financiare dezastruoase.

183 de miliarde de dolari — sacrificiul economic pe altarul războiului

De la începutul invaziei din Ucraina, Rusia a aruncat în război sume astronomice, cuprinse între 183 și 220 de miliarde de dolari, conform estimărilor economice. Într-o țară unde investițiile în infrastructură, sănătate și educație ar fi putut resuscita economia internă, Putin a ales să pună totul pe cartea militarismului. Costurile enorme ale acestei strategii sunt, în prezent, mai vizibile decât oricând: Rusia riscă să se prăbușească într-o criză economică fără precedent, asemănătoare cu cea din anii ’90, dar cu un arsenal militar mult mai amplu și cu o economie mai fragilă.

Unde se duc banii rușilor? „bani de pâine” transformați în tancuri și bombe

Fondul Suveran al Rusiei, creat pentru a susține economia în perioadele de criză, a fost epuizat rapid pentru a acoperi costurile exorbitante ale războiului. În loc să sprijine dezvoltarea regiunilor sărace sau să ofere siguranță economică cetățenilor ruși, miliardele de dolari s-au dus în complexul militar-industrial. Tancuri, avioane și proiectile pe care Rusia le folosește pentru a încerca să mențină o iluzie a puterii. Cu toate acestea, chiar și Banca Centrală a Rusiei este forțată să recunoască faptul că ratele dobânzilor de 18% sunt nesustenabile, în timp ce obligațiunile pe 10 ani se scufundă vertiginos, sugerând colapsul.

Războiul ca motor economic? O iluzie periculoasă…

În încercarea de a păstra o aparență de creștere economică, Putin a ales să transforme războiul într-un fel de „program de investiții național”. Toate fondurile sunt canalizate către susținerea unei industrii de apărare și militarizare continuă, ignorând cu totul faptul că această strategie nu aduce în realitate creștere economică, ci dimpotrivă, conduce la o epuizare rapidă a resurselor. Potrivit economiștilor de la Fink Money, actuala structură economică a Rusiei este comparabilă cu o „prăpastie fiscală care amenință stabilitatea națiunii”, mascată doar de propaganda de stat.

Sancțiunile occidentale: capcana în care Moscova s-a împins singură

În mod ironic, sancțiunile impuse de Occident, care trebuiau să afecteze grav economia rusă încă din primele luni de conflict, au avut un impact mai subtil, dar devastator. Diminuarea veniturilor din exportul de petrol și gaze, combinate cu înghețarea unor fonduri în străinătate și scăderea puterii de cumpărare a rublei, au accelerat căderea economică. Moscova a devenit dependentă de un cerc vicios în care orice tentativă de redresare este blocată de sancțiuni noi sau de nevoia disperată de a finanța războiul.

Creștere” pe hârtie, prăbușire în realitate

Analizând cifrele recente, experții de la Sad Rabbit Investments trag un semnal de alarmă: creșterea economică a Rusiei este o iluzie. Orice avans pe care Kremlinul îl raportează nu este decât o reflectare a cheltuielilor masive făcute pe arme și echipament militar. Această „creștere” este subminată de inflație, deficitul bugetar uriaș și epuizarea Fondului Suveran de care Rusia ar putea avea nevoie mai mult ca oricând în anii ce urmează.

Rusia – înapoi în anii ’90? Mai mult ca sigur, dacă lucrurile continuă așa

Cu toate acestea, Putin pare să nu conștientizeze că visul său de a reface URSS-ul ar putea sfârși la fel ca și Uniunea Sovietică însăși: cu o prăbușire economică de proporții epice. De data aceasta, însă, fantomele războiului pe care el le-a invocat s-ar putea întoarce să bântuie chiar Kremlinul. Gaura neagră în care Putin a aruncat fără milă banii rușilor ar putea fi aceeași gaură în care se va scufunda stabilitatea Rusiei. În acest context, o întrebare rămâne suspendată deasupra Rusiei ca o sabie a lui Damocles: cât mai poate Kremlinul să susțină o „creștere” care e, de fapt, începutul unui colaps istoric?