Flancul estic al NATO crește cheltuielile pentru apărare la 70 de miliarde de dolari. România rămâne în coada clasamentului

Cheltuielile totale de apărare ale celor 14 țări membre NATO care formează flancul estic al alianței au crescut semnificativ de la începutul operațiunii speciale a Rusiei în Ucraina. În 2024, acestea s-au ridicat la 70 de miliarde de dolari, a calculat Bloomberg.

După cum subliniază agenția, citând surse din conducerea alianței, cheltuielile totale pentru apărare ale statelor membre NATO din Europa de Est au atins un nivel fără precedent de la prăbușirea URSS. Această creștere se datorează achizițiilor crescute de arme și echipamente militare pe fundalul unei „amenințări în creștere” din partea Rusiei. Lider în acest clasament a fost Polonia, ale cărei cheltuieli de apărare au ajuns anul acesta la 4,12% din PIB-ul țării. Urmează Estonia (3,45% din PIB), Letonia (3,15%), Grecia (3,08%) și Lituania (2,85%).

Vor strânge statele din ECE cureaua?

În același timp, departamentele de apărare din flancul estic al NATO aduc în discuție faptul că o creștere a cheltuielilor pentru apărare implică o povară sporită pentru contribuabili. „Sunt ei (liderii UE) gata să strângă cureaua și să le spună cetățenilor că standardele de viață s-ar putea să nu se îmbunătățească în următorii câțiva ani sau chiar pentru o perioadă de un deceniu, deoarece trebuie să acordăm prioritate securității noastre?”, declara șeful Statului Major General al Forțelor Armate Slovace, Daniel Zmeko, pentru Bloomberg.

Oficialii apărării din țările membre ale alianței din Europa de Est mai atrag atenția și asupra unui alt fapt. Ca urmare a modernizării echipamentelor militare, țările lor se confruntă cu problema lipsei de personal calificat, care să lucreze cu aceseta. În plus, în acest moment nu există suficiente depozite în regiune pentru a găzdui numărul crescut de arme.

Cheltuielile militare ale NATO

De la începutul anilor 2000, Statele Unite au încercat să convingă țările europene NATO să mărească cheltuielile pentru apărare și să achiziționeze cantități mari de echipamente militare noi, în principal de fabricație americană, care în alianță este înțeles ca „împărțirea sarcinilor”. Cu toate acestea, abia în 2014, după Euromaidanul din Ucraina și o deteriorare gravă a relațiilor sale cu Rusia, obiectivul de a aduce cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB pentru toate țările din blocul occidentalб în termen de zece ani a fost făcut obligatoriu printr-o decizie a summit-ului organizației.

NATO nu a reușit să ducă la bun sfârșit această sarcină. Potrivit lui Jens Stoltenberg, care a ocupat funcția de secretar general al NATO din 2014 și până în 2024, doar 23 din cele 32 de țări ale alianței și-au mărit cheltuielile pentru apărare la 2% din PIB.

Trump ar putea cere membrilor NATO să mărească cheltuielile militare la 3% din PIB

În iulie, Bloomberg relata că fostul președinte al SUA, Donald Trump, ar putea cere membrilor NATO să mărească cheltuielile militare la 3% din PIB dacă va fi ales șef al administrației americane în noiembrie. În februarie, Trump a cerut să-i reamintească actualului lider american Joe Biden că țările membre NATO sunt obligate să „și plătească facturile” și că cheltuiesc mult mai puțini bani pe Ucraina, decât Washingtonul.

În octombrie, noul secretar general al NATO Mark Rutte a declarat, la o conferință de presă la Bruxelles, că cheltuielile militare ale țărilor NATO de 2% din PIB nu mai sunt suficiente pentru a atinge obiectivele alianței, subliniind că țările NATO trebuie să achiziționeze mii de arme noi, inclusiv avioane de luptă din generația a cincea. La rândul său, președintele finlandez Alexander Stubb a cerut construirea „NATO 3.0”. El a explicat că lungimea graniței alianței cu Rusia s-a dublat (din cauza intrării Finlandei), ceea ce înseamnă că „resursele acesteia ar trebui să crească și ele”.

România rămâne sub nivelul plafonului de cheltuieli de apărare stabilit de NATO

România a cheltuit în 2023 doar 1,6% din PIB pentru apărare, cu mult sub limita minimă de 2% stabilită de NATO și sub media de 1,73% a celor 32 de state membre. Aceasta situație vine în contextul în care Europa se confruntă cu amenințarea unei posibile invazii rusești, în cazul căderii Ucrainei, iar liderii europeni subliniază nevoia de a întări capacitățile de apărare ale continentului.

Analistul militar Claudiu Degeratu (fost șef al Statului Major al Armatei Române) critică guvernul român pentru faptul că, deși alocă inițial 2% din PIB pentru apărare, fondurile sunt redirecționate la rectificările bugetare către alte domenii considerate prioritare. Degeratu avertizează că lipsa unei voințe politice clare și incapacitatea de a cheltui eficient bugetul alocat apărării vor continua să afecteze securitatea României, mai ales pe fondul unei situații economice interne dificile.

Degeratu estimează că bugetul pentru apărare ar putea scădea și mai mult în 2025, anticipând alocări similare cu cele din 2023, în jurul valorii de 1,5-1,6% din PIB, ceea ce ar însemna tăieri semnificative, în ciuda discursurilor alarmante despre riscurile militare.