Schimbări propuse în procedura de candidatură la Președinție: încă un ”filtru de legalitate”
Partidul Social Democrat (PSD) a lansat în Parlament o inițiativă legislativă menită să transforme profund modalitatea de gestionare a contestațiilor privind candidaturile la alegerile prezidențiale. Propunerea vine în urma unor incidente notorii din trecutul electoral recent, inclusiv cazul respingerii candidaturii Dianei Șoșoacă de către Curtea Constituțională a României (CCR), motivată prin declarații ale acesteia considerate o amenințare la adresa securității naționale.
Detalii ale propunerii
Sub noua legislație, contestațiile legate de candidaturile la prezidențiale vor fi redirecționate de la Curtea Constituțională a României (CCR) către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), modificând astfel dinamica actuală în care CCR joacă un rol dublu – atât de validator final al candidaturilor, cât și de instanță de apel pentru contestații.
Modificări specifice
- Articolul 31 din Legea 370/2004 pentru alegerea Președintelui României ar urma să fie actualizat pentru a stipula că:
- Contestațiile privind înregistrarea sau respingerea candidaturilor sau semnelor electorale se depun la Secția de contencios administrativ și fiscal a ÎCCJ.
- ÎCCJ va decide asupra acestor contestații într-un complet de cinci judecători, în cel mult două zile de la înregistrare, iar deciziile vor fi definitive.
- Articolul 38 din Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea CCR va fi de asemenea modificat pentru a impune că deciziile legate de respectarea procedurilor electorale de către Biroul Electoral Central se iau cu votul a două treimi din numărul judecătorilor CCR, în termen de 24 de ore.
Implicații și dezbateri
Această inițiativă legislativă este justificată de autorii săi prin necesitatea de a asigura un cadru legal mai robust pentru apărarea drepturilor candidaților, eliminând potențialele conflicte de interes și asigurând o mai mare transparență în procesul electoral. În plus, schimbările ar putea aduce o mai mare predictibilitate și eficiență în soluționarea litigiilor electorale.
Poziții politice
Premierul Marcel Ciolacu a subliniat că acest pas este crucial pentru reformarea unei instituții percepute ca fiind prea implicată politic, sugerând că ÎCCJ ar oferi un „filtru de legalitate” necesar între BEC și CCR. Pe de altă parte, lideri ai opoziției, cum ar fi Cosette Chichirău de la partidul Curaj, au susținut inițiative similare, accentuând necesitatea separării puterilor în stat în procesul electoral.
Porcăria s-a comis. Dar CCR e departe de a fi desființat.
Propunerea legislativă a PSD de a transfera responsabilitatea soluționării contestațiilor electorale de la CCR la ÎCCJ marchează un moment important în evoluția jurisprudenței electorale românești. Cu implicații profunde pentru integritatea și eficiența administrării alegerilor prezidențiale, această inițiativă legislativă va fi un subiect de urmărit în perioada următoare.