Cea mai veche biserică creștină cunoscută: unde a fost descoperită

Arheologii au făcut o descoperire senzațională în orașul antic Artaxata, aproape de orașul modern Artashat, Armenia, scoțând la lumină rămășițele celei mai vechi biserici creștine documentate arheologic din această țară. Edificiul, datând din secolul al IV-lea, a fost adus la lumină în urma unei colaborări între echipa de cercetători armeno-germani de la Universitatea din Münster și Academia Națională de Științe a Armeniei.

O arhitectură pionierat în regiune

Biserica, cu o formă octogonală impresionantă, este o raritate pentru regiune, deși structuri similare au fost identificate în zona mediteraneană estică, sugerând un schimb cultural și arhitectural intens între aceste zone încă din secolul al IV-lea d.Hr. Anexele în formă de cruce și resturile unei platforme din lemn, datate prin radiocarbon în jurul mijlocului aceluiași secol, împreună cu fragmentele de marmură aduse din regiunea Mediteraneană, evidențiază faptul că această biserică a avut o importanță deosebită și a fost decorată fastuos.

Contextul istoric și spiritual

Descoperirea acestui loc de cult este cu atât mai semnificativă cu cât Artaxata este, de asemenea, legată de convertirea la creștinism a regelui Tiridates al III-lea al Armeniei de către Grigore Luminătorul în anul 301, un eveniment care a precedat chiar fondarea bisericii. Acest act istoric a transformat Armenia în primul stat oficial creștin din lume, un fapt comemorat de mănăstirea medievală Khor Virap, situată în apropiere.

Contribuții la înțelegerea creștinismului timpuriu

Această descoperire adaugă un nou capitol în înțelegerea evoluției creștinismului timpuriu și a răspândirii acestuia dincolo de granițele Imperiului Roman. Comparativ cu alte descoperiri recente, cum ar fi biserica din anii 230 d.Hr. găsită la Megiddo în Israel, cea din Artaxata contribuie semnificativ la completarea hărții geografice a creștinismului în primele secole.

De asemenea, biserica din Dura-Europos, Siria, datând din circa 235 d.Hr., care găzduiește una dintre cele mai vechi fresce creștine cunoscute, și descoperirea unei biserici subacvatice în Lacul Iznik din Turcia, presupusă a fi bazilica Sfântului Neofit, înecată în secolul al VII-lea, oferă context și contrast fascinant pentru ultima descoperire din Armenia.

Impactul descoperirii și perspectivele

Echipa armeno-germană plănuiește să continue săpăturile, cu speranța de a dezvălui mai multe detalii despre dedicația bisericii și despre comunitatea creștină timpurie care a frecventat-o. Fiecare fragment descoperit este o piesă în complexul puzzle al istoriei creștinismului, oferind o înțelegere mai profundă a modului în care religia a modelat și a fost modelată de diverse culturi.

Prin aceste descoperiri, cercetătorii nu doar că aduc la lumină elemente ale trecutului îndepărtat, dar oferă și instrumente valoroase pentru înțelegerea continuității și schimbărilor în practicile religioase ale omenirii. Astfel, fiecare nouă descoperire arheologică contribuie la reconstructia narativului global al creștinismului, consolidând înțelegerea noastră asupra rădăcinilor comune ale civilizațiilor moderne.