Guvernul aprobă înființarea Carpatica Feroviar, noua CFR Marfă

Guvernul României va adopta azi un proiect de hotărâre privind înființarea societății Carpatica Feroviar S.A., o nouă entitate de stat cu rol strategic în transportul feroviar de marfă. Această măsură vizează atât acoperirea nevoilor comerciale din sectorul transporturilor feroviare, cât și asigurarea transporturilor strategice, esențiale pentru interesele naționale, în special în contextul obligațiilor internaționale și al situațiilor de criză.

Noua societate, cu sediul în București, va funcționa în baza unui capital social inițial de 125.000 lei, asigurat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii pentru anul 2024. Statul român, prin același minister, va deține în totalitate acțiunile companiei, având dreptul de a gestiona activele și de a lua decizii strategice în cadrul Adunării Generale a Acționarilor.

Obiectivele și activitățile Carpatica Feroviar S.A.

Carpatica Feroviar S.A. va îndeplini două funcții majore:

1. Activități de interes strategic: Societatea va avea obligația legală de a asigura transporturile feroviare necesare pentru mobilitatea prioritară a României, inclusiv în cadrul parteneriatelor internaționale și pentru transportul de mărfuri în situații de criză sau necesități de apărare.
2. Activități comerciale: Compania va concura pe piața transportului feroviar de marfă, realizând transporturi de containere, vagoane complete și mărfuri în trafic intern și internațional. De asemenea, va oferi servicii de reparații pentru locomotive și vagoane, comisionare vamală și alte activități conexe.

Carpatica Feroviar va putea participa la capitalul altor companii sau se va putea asocia cu alte entități, pe baza unor analize de rentabilitate. În plus, planul său de management va urmări digitalizarea proceselor și eficientizarea utilizării personalului și a materialului rulant.

Gestionarea infrastructurii și securitatea transportului

Pentru a-și desfășura activitatea, Carpatica Feroviar S.A. va utiliza infrastructura feroviară publică sau privată, punând accent pe desfășurarea traficului în condiții de siguranță. De asemenea, compania va plăti tarifele de utilizare a infrastructurii feroviare, conform legislației în vigoare.

Societatea va avea un rol esențial în asigurarea rezervelor și capacităților necesare mobilizării în caz de urgență națională și va participa la implementarea planurilor de apărare, asigurând protecția civilă și mobilizarea personalului necesar în situații de criză.

Conducerea și administrarea companiei

Primii administratori ai Carpatica Feroviar S.A. au fost desemnați provizoriu până la selecția unor administratori permanenți. Aceștia sunt: Găvruță Adrian-Daniel, Staicu Mihail-George, Radu Alexandru, Nuncă Otilia-Florentina și Budescu Gabriel. Ei vor rămâne în funcție până când Adunarea Generală a Acționarilor va selecta administratorii în conformitate cu procedurile legale prevăzute de Ordonanța de Urgență nr. 109/2011.

Situația națională a transportului feroviar de marfă

Apariţia şi manifestarea evenimentelor extraordinare ale anilor 2020 – 2023 impun adoptarea unui ansamblu coerent de măsuri adecvate în toate domeniile, dar mai ales în domeniul transporturilor. Aceste evenimente au relevat nevoia statului român de a se putea baza pe existența unei societăți de transport feroviar de marfă ce va putea realiza următoarele tipuri de transporturi:

● transportul de trupe, echipamente, utilaje, armament, în caz de mobilizare a forțelor armate ale României și ale partenerilor strategici;

● transportul de ajutor umanitar pentru zonele afectate de conflicte armate, pentru asigurarea cooperării internaționale;

● transportul de cereale, materii prime și combustibil, pentru evitarea unei crize alimentare sau energetice.

Totodată, Mobilitatea Militară reprezintă un element nou introdus de către Comisia Europeană pentru perioada de programare 2021 – 2027, acesta fiind inclus și în Regulamentul privind Mecanismul pentru Interconectarea Europei 2021 – 2027 (CEF 2.0).

Având în vedere dublul statut al României ca membră a NATO şi a Uniunii Europene, statul român are o serie de obligaţii şi responsabilităţi atât în situaţii de criză cât şi de război ce afectează statele membre ale celor două organizaţii amintite. În plus, statul român se implică activ şi în cazul unor urgenţe umanitare în afara frontierelor naţionale, împreună cu structuri NATO sau UE.

Statul român și-a asumat creșterea mobilității militare prin aderarea la cooperarea structurată permanentă (PESCO) și în cadrul Summit-ului NATO din luna iunie 2018. Mobilitatea militară pe calea ferată este un factor cheie de facilitare a circulației rapide și fără întreruperi a personalului, tehnicii și echipamentelor militare pentru activități de rutină, pentru deplasarea în și din zonele de desfășurare a exercițiilor militare, precum și pe timpul situațiilor de criză și de război.

Obiectivul asumat prin PNRR de a face sectorul feroviar competitiv, respectiv măsurile orizontale privind protecția mediului, siguranța și eficiența globală a serviciilor de transport creează premisele pentru dezvoltarea economică locală și regională (obiective corelate cu European Green Deal, politicile climatice ale UE, planul UE privind schimbările climatice, Strategia) Europeană de Mobilitate Durabilă și Inteligentă, Regulamentul TEN-T. Noul sistem de taxare pentru vehicule gestionat în principal de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii va include: transferul a 10 % din traficul rutier (pasageri și mărfuri) către transportul feroviar până în 2026, comparativ cu 2020. Estimări preliminare includ, printre beneficiile secundare ale adoptării măsurii de sprijinire a sectorului de transport feroviar, un transfer de trafic (pasageri + marfă) estimat de 10% către infrastructura feroviară ducând la decongestionare, poluare redusă și siguranță crescută.

Planul de acțiune pentru dezvoltarea infrastructurii feroviare 2021-2025 are ca obiectiv creșterea traficului feroviar de marfă cu minimum 25% în 2026 față de 2020, creșterea utilizării materialului rulant nou achiziționat, precum și creșterea gradului de utilizare a materialului rulant nou achiziționat sau modernizat (cu până la 35%) pentru un randament maxim în ceea ce privește investițiile realizate pentru modernizare infrastructurii feroviare și pentru valorificarea materialului rulant. În Strategia pentru o mobilitate sustenabilă și inteligentă se stabilește că, până în 2030, transportul intermodal feroviar și naval va fi în măsură să concureze pe picior de egalitate cu transportul exclusiv rutier din UE. Pentru a atinge neutralitatea climatică la nivel european până în 2050, este necesară reducerea cu 90% a emisiilor din sectorul transportului, față de nivelul din anul 1990.

Decarbonizarea sectorului transporturilor este susținută în principal de utilizarea modurilor sustenabile de transport, precum transportul feroviar, transportul naval (pentru marfă, în principal), transportul public de la nivel urban/zonă funcțională urbană (inclusiv cu metroul și trenul metropolitan), utilizarea bicicletei ca mod de deplasare şi de măsurile de promovare a surselor regenerabile în producerea energiei electrice (sprijinite inclusiv la nivel de PNRR), în linie cu țintele ce vor fi asumate prin Planului Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC).

În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, minimum 20 % din alocarea totală a PNRR trebuie să contribuie la tranziţia digitală. Potrivit Raportului de țară din 2020, sectorul transporturilor din România a fost responsabil de generarea a 24.7 % din emisiile totale de CO2 și a 16.6 % din emisiile totale de GES, în 2017 (Comisia Europeană), cu mult sub media UE. Din aceste procente, transportul rutier a reprezentat peste 90% din totalul emisiilor de CO2 și de GES din sectorul transportului la nivelul întregii țări.

Prin natura sa, transportul feroviar este mult mai ușor de digitalizat decât cel rutier, naval sau aerian. Prin urmare, investițiile în automatizarea acestui tip de transport sunt mai puțin costisitoare și produc rezultate superioare în eficiența transportului de mărfuri. Societatea va avea obligația legală de a asigura transporturile strategice ale statului român, în condițiile legii, în situații de criză. Însuși termenul de „criză” relevă urgența ce caracterizează necesitatea asigurării unor astfel de servicii de transport, care, în situația imposibilității de a le prelua sau refuzului din partea celorlalte companii private de transport, ar genera întârzieri ce pot afecta siguranța națională și a partenerilor externi.

Situația particulară a operatorului de transport feroviar de marfă CFR Marfă

Asigurarea transportului de marfă pe calea ferată reprezintă un serviciu de interes strategic, sincopele în funcționarea acestuia generează perturbări grave în funcționarea principalelor ramuri economice de activitate.

Evenimentele extraordinare ale anilor 2020 – 2023 (pandemia covid-19, criza energetică, alimentară și a transporturilor, precum și conflictele din apropierea granițelor) au accentuat nevoia investițiilor în sectorul feroviar, respectiv importanța existenței unui operator feroviar de stat, apt să execute necondiționat toate transporturile necesare, conform cerințelor agreate la nivelul României din UE și NATO. Statul român are obligația de a recupera, cu celeritate, ajutorul de stat declarat ilegal prin Decizia Comisiei Europene C(2020) 1115 final din 24.02.2020 (în continuare, Decizia), acordat Societății Naționale de Transport Feroviar de Marfă “C.F.R. Marfă” SA (denumit în continuare CFR Marfă).

Nerecuperarea urgentă a ajutorului de stat (2,6 miliarde lei + dobânzi) poate conduce la costuri accesorii a căror valoare poate mări considerabil suma declarată ca ajutor de stat.

Ținând cont de situația în care se regăsește CFR Marfă, față de care obiectivul principal al statului român este rambursarea ajutorului de stat ilegal și punerea în aplicare a Deciziei, se creează nevoia înființării unei noi companii viabile de interes strategic, pentru deservirea nevoilor de apărare a țării, precum și pentru asigurarea necesității de mobilitate prioritizată, în condițiile legii. Orice întârziere în adoptarea măsurilor prezentate poate periclita activitatea de transport feroviar de marfă și poate afecta decisiv industriile direct dependente de resursele deținute, iar, în ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei C(2020) 1115 final a Comisiei Europene, crește riscul declanșării procedurii de infringement față de statul român.

Considerații privind piața de transport feroviar de marfă

Înființarea Carpatica Feroviar SA se realizează în conformitate cu prevederile Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene și a legislației concurențiale de la nivel unional și național. Statul român, prin intermediul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, a luat decizia de a înființa o nouă societate având ca obiect transport feroviar de marfă, pornind, ab initio, de la o analiză asupra pieței. Politica Uniunii Europene în domeniul transporturilor defineşte că prioritatea strategică la nivel comunitar constă în promovarea transportului feroviar şi transferarea unor fluxuri semnificative de transport de la modul rutier către cel feroviar.

România este o poartă de acces pentru țările sale vecine ce nu au acces la porturi maritime, întrucât Dunărea leagă Portul Constanța de țările din nordul Europei. România este traversată și de coridoare de transport paneuropene, și astfel are o localizare ideală pentru industria de transport feroviar de mărfuri. Lungimea totală a reţelei feroviare a Uniunii Europene este de 216.297 km. Rețeaua de căi ferate din România are o lungime de 10.630 km, fiind a șaptea rețea feroviară ca dimensiune din Europa.

Densitatea reţelei feroviare europene în raport de suprafaţa totală a teritoriului este de 48,4 km de reţea la mia de km pătrați. Densitatea reţelei feroviare române, de 45,2 km/1000 km pătrați, se situează sub media UE28 şi plasează România pe locul 16 din acest punct de vedere. Deși distribuția modală evidențiază o pondere foarte mare a transportului rutier – peste 76% la nivelul UE şi 72,63% în cazul României – analizele economice comparative efectuate în ultima perioadă la nivel internaţional evidenţiază că transportul feroviar este mult mai eficient economic decât transportul rutier, deși acesta din urmă este mult mai utilizat. Piața de transport feroviar de marfă din România este liberalizată la nivel național începând din anul 1998 și complet deschisă pentru transportul internațional feroviar de marfă începând din anul 2007.

Liberalizarea pieţei de transport feroviar a condus la intrarea pe piaţa de transport feroviar din România şi a altor operatori feroviari cu licenţă de operare pe infrastructura feroviară pe lângă operatorul cu capital de stat. În data de 31.08.2023, pe piața românească, își desfășurau activitatea 39 de operatori de transport feroviar, din care 5 dețin licențe exclusiv pentru transportul de călători, iar 3 dețin licențe atât pentru transportul de călători, cât și pentru transportul de marfă. În prezent, CFR Marfă deține o cotă de piață de 31,2%, iar încetarea activității creează o oportunitate de înființare a unei noi companii, care să opereze cererea de transport feroviar de marfă.

Transporturile gestionate în prezent de către operatorul național se vor distribui pe piață în mod natural, în funcție de capacitățile de preluare a transporturilor a tuturor competitorilor aflați pe piață.