Ciolacu anunță acordul cu CE: Șapte ani pentru reducerea deficitului și investiții masive

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat miercuri, în deschiderea ședinței de guvern, că a ajuns la o „înțelegere” cu Comisia Europeană, care oferă României un termen de șapte ani pentru reducerea deficitului bugetar. Această decizie este considerată esențială pentru a permite țării să efectueze investiții masive în economie, cu scopul de a atinge media Uniunii Europene în ceea ce privește dezvoltarea și nivelul de trai al cetățenilor.

„Este esențial că experții Comisiei au fost de acord că România are nevoie de o perioadă de 7 ani pentru a face investiții masive în economie,” a declarat Ciolacu. Potrivit premierului, un aspect important al acordului este că, în cazul în care deficitul bugetar este mai mic decât investițiile, România va fi pe o „traiectorie sănătoasă”. Totodată, el a subliniat necesitatea ca statul să facă eforturi pentru reducerea cheltuielilor, în scopul consolidării echilibrului economic.

În cadrul aceleași ședințe, guvernul va aproba un proiect semnificativ pentru infrastructură, prevăzând achiziția a 58 de trenuri electrice noi, cu o valoare totală de 3,3 miliarde de lei, finanțate din fonduri europene. Aceste trenuri vor interconecta 13 municipii reședință de județ, printre care se numără Brașov, Craiova, Brăila și Cluj-Napoca.

România se pregătește să implementeze un Plan Fiscal Structural pe Termen Mediu (PFTM) destinat să asigure sustenabilitatea finanțelor publice între 2025 și 2031. Obiectivele acestui plan includ reducerea deficitului bugetar la 2,4% până în 2031 și respectarea limitei de îndatorare de 60% din PIB, alături de creșterea investițiilor publice la 7,9% din PIB în 2025.

17:06, 04.10.2024 • Energie

Coliziune România-Comisia Europeană în energie: Bucureștiul va păstra plafonarea prețurilor la curent și gaze

16:38, 03.10.2024 • TEHNOLOGIE

Comisia Europeană investighează platformele YouTube, Snapchat și TikTok

Planul include, de asemenea, jaloanele 207 și 208 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care preconizează eliminarea stimulentelor fiscale pentru anumite categorii de angajați, precum cei din construcții. Deși guvernul a început deja să reducă facilitățile fiscale considerate excesive, vor fi necesare măsuri suplimentare în 2025 pentru a atinge obiectivele asumate.

Deși îndatorarea statului va depăși temporar pragul de 60% din PIB în perioada acoperită de plan, România își propune să respecte limitele stabilite de Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene. Guvernul vizează o creștere graduală a investițiilor publice, menținând un nivel anual de peste 5% din PIB în anii următori, și își propune absorbția integrală a fondurilor europene disponibile.

În același timp, se preconizează o creștere a veniturilor bugetului general consolidat de la 29,5% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031, facilitate de reformele fiscale din PNRR și îmbunătățirea colectării veniturilor. România vizează, începând cu 2029, finanțarea cheltuielilor curente din venituri operaționale, utilizând deficitul bugetar exclusiv pentru investiții.

Cu toate acestea, deficitul bugetar pe termen scurt va rămâne ridicat. Se estimează că România a ajuns la un acord informal cu Comisia Europeană pentru majorarea țintei de deficit bugetar la 7,9% din PIB în 2024, ajustată de la o prognoză inițială de 6,9%. Discuțiile oficiale între Guvern și Comisia Europeană continuă, iar estimările de toamnă vor confirma sau ajusta aceste ținte.