CFR Călători, la limita supraviețuirii! Transporturile lui Grindeanu apelează la bugetul paralel pentru a evita colapsul

Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, condus de Sorin Grindeanu, a elaborat în proiect de act normativ ce prevede suplimentarea bugetului instituției cu suma de 300 milioane lei, măsură destinată să sprijine Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători CFR Călători, provenind din Fondul de rezervă bugetară, adesea denumit „buget paralel”. Această decizie are ca scop principal sprijinirea societății de călători, care se confruntă cu o criză financiară severă.

Contextul deciziei

Fondul de rezervă este o resursă financiară care permite Guvernului să intervină rapid în situații de urgență, însă utilizarea sa a stârnit critici și îngrijorări privind transparența și responsabilitatea în gestionarea bugetului public. Conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 46/2024, alocarea acestor fonduri este justificată de dificultățile financiare cu care se confruntă CFR Călători, care include datorii semnificative către bugetul de stat și furnizori.

Această măsură a fost impusă de o realitate economică dificilă, în care CFR Călători s-a confruntat cu subcompensare istorică, ajungând să aibă capitaluri proprii negative, ceea ce ar putea conduce la dizolvarea societății în lipsa unei intervenții imediate.

Situația financiară a CFR Călători

CFR Călători, societate pe acțiuni sub autoritatea Ministerului Transporturilor, a fost înființată pentru a asigura transportul feroviar public de călători. Cu toate acestea, începând din 2019, compania a suferit de subcompensare, iar fondurile alocate nu au fost suficiente pentru a acoperi costurile reale de operare. Conform unui raport de audit extern, subcompensarea totală pentru perioada 2019-2023 se ridică la aproximativ 1,8 miliarde lei.

16:27, 02.10.2024 • ECONOMIE

Contractul cu CFR Călători triplează profitul Atelierelor CFR Grivița

16:41, 30.09.2024 • Transporturi

CFR Călători: Facilități la călătoria cu trenul pentru studenți

În acest context, societatea a acumulat datorii semnificative către Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și alți furnizori, iar capitalurile proprii negative ridică serioase semne de întrebare privind viabilitatea sa pe termen lung.

Măsurile de remediere propuse

O parte semnificativă din cei 300 milioane lei va fi destinată:

1. Acoperirii datoriilor: O sumă considerabilă va fi utilizată pentru a stinge datoriile restante față de bugetul de stat și alte obligații fiscale, facilitând astfel o restructurare a situației financiare.
2. Reîntregirii capitalului social: Majorarea participației Statului Român la capitalul social al CFR CĂLĂTORI este esențială pentru consolidarea stabilității financiare a companiei.
3. Susținerii activității curente: Fondurile vor ajuta CFR CĂLĂTORI să-și mențină operațiunile într-un climat economic dificil, având în vedere că societatea depinde de venituri proprii și de subvenții.

Oportunitatea de reformă

Decizia de alocare a acestor resurse este un pas important, dar și riscant, în direcția stabilizării situației financiare a CFR Călători. Totuși, este esențial ca Guvernul să garanteze că utilizarea acestor fonduri va fi transparentă și că măsurile de reformă necesare vor fi implementate pentru a evita recidivarea problemelor financiare.

Bugetul paralel

Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului este adesea denumit „buget paralel” deoarece, în multe cazuri, acesta poate fi utilizat fără o transparență sau o reglementare strictă, în comparație cu bugetul de stat oficial. Iată câteva motive pentru care acest termen este folosit:

1. Lipsa de control public: Deciziile de alocare a fondurilor din acest fond sunt adesea luate de către Guvern fără a fi supuse aceleași proceduri de aprobat și de audit ca cele din bugetul național.
2. Flexibilitate în utilizare: Guvernul poate folosi fondurile pentru diverse scopuri urgente sau neprevăzute, ceea ce le conferă un caracter de „buget alternativ”, fără a fi necesară aprobarea parlamentară pentru fiecare utilizare.
3. Impact asupra planificării bugetare: Utilizarea acestui fond poate afecta previziunile bugetare pe termen lung, deoarece cheltuielile pot fi realizate din acest fond fără a fi reflectate în bugetul principal.
4. Percepția de opacitate: Termenul „paralel” sugerează că există o dimensiune a gestionării bugetare care nu este pe deplin transparentă sau responsabilă, ceea ce poate genera suspiciuni și controverse.

Astfel, deși fondul de rezervă este destinat să răspundă nevoilor urgente ale guvernului, caracteristicile sale îl fac să fie perceput ca un instrument cu potențial de abuz, din perspectiva responsabilității și transparenței financiare.