România, campioana inflaţiei în UE. De ce autorităţile de la Bucureşti folosesc o cifră mai mică când vorbesc de scumpiri

România rămâne campioana scumpirilor în Uniunea Europeană cu cea mai mare rată a inflaţiei în septembrie, de 4,8% de la an la an. Produsele şi serviciile s-au scumpit la Bucureşti mai mult decât la Bruxelles, în inima Uniunii Europene, potrivit ultimelor date Eurostat.

Cum arată „podiumul” statelor cu inflaţie ridicată în UE

Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna septembrie până la 2,1%, de la un nivel de 2,4% în august, iar în zona euro a ajuns chiar la 1,7%, însă România este ţara cu cea mai ridicată inflaţie din blocul comunitar.

„Podiumul” statelor cu inflaţie ridicată în UE arată astfel:

12:43, 11.10.2024 • ECONOMIE

Rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,6% în septembrie. Preţurile s-au mai temperat, serviciile poştale şi biletele de avion s-au scumpit cel mai mult

14:43, 05.10.2024 • ECONOMIE

Analist economic: Nu mă aștept ca lucrurile să arate bine, în perioada următoare, în România

1. România – 4,8%
2. Belgia – 4,3%
3. Polonia – 4,2%

La polul opus, cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei, au fost Irlanda (0%), Lituania (0,4%), Slovenia şi Italia (fiecare cu 0,7%).

De ce autorităţile de la Bucureşti folosesc o cifră mai mică când vorbesc de scumpiri

În urmă cu o săptămână, pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), autorităţile de la Bucureşti au folosit în comunicarea publică o rată a inflaţiei  în septembrie de 4,6%.

De ce diferă cele două inflaţii?

IPC (Indicele Prețurilor de Consum) și IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum) sunt doi indicatori utilizați pentru măsurarea inflației, dar există diferențe între aceștia în ceea ce privește scopul, metodologia și utilizarea lor.

Pentru România, IPC a fost 4,6% (cel utilizat de autorităţile de la Bucureşti), iar IAPC de 4,8% (cel care apare în statisticile Eurostat).

IPC (Indicele Prețurilor de Consum):

• Este utilizat la nivel național pentru a măsura inflația internă și reflectă evoluția prețurilor unui coș de bunuri și servicii relevante pentru consumatorii dintr-o anumită țară (de exemplu, România).
• Reprezintă principalul indicator de inflație folosit de autoritățile naționale, precum Banca Națională și guverne, pentru a monitoriza inflația și a lua decizii legate de politică monetară și fiscală.

IAPC (Indicele Armonizat al Prețurilor de Consum):

• Este utilizat pentru compararea inflației între țările membre ale Uniunii Europene. Indicatorul este armonizat pentru a asigura o metodologie unitară în întreaga UE, astfel încât inflația din fiecare țară să fie comparabilă cu cea din alte state membre.
• Este principalul indicator folosit de Banca Centrală Europeană (BCE) pentru a evalua stabilitatea prețurilor în zona euro și pentru a stabili politica monetară a uniunii.

IPC:

• Metodologia de calcul poate varia de la o țară la alta, în funcție de specificitățile economice și de consum ale fiecărui stat.
• Coșul de consum folosit pentru IPC reflectă obiceiurile de consum ale gospodăriilor din țara respectivă, fiind determinat pe baza unui sondaj național asupra consumului.
• Bunurile și serviciile incluse pot fi diferite de la o țară la alta, în funcție de ceea ce consumă cetățenii acelei țări.

IAPC:

• Metodologia este armonizată la nivel european pentru a asigura comparabilitatea datelor între țările UE.
• Coșul de consum este definit în mod standardizat pentru toate statele membre, cu o structură mai uniformă a bunurilor și serviciilor incluse, chiar dacă există mici ajustări locale.
• Reflectă evoluția prețurilor pentru toate gospodăriile, nu doar pentru cele tipice dintr-o anumită țară, cum se întâmplă cu IPC.

IAPC se axează pe un coș de bunuri și servicii standardizat, excluzând anumite elemente precum costurile legate de proprietatea locuinței. Aceasta este o diferență importantă, deoarece costurile locuinței pot influența semnificativ inflația internă, dar nu sunt întotdeauna relevante pentru comparații internaționale.

IPC este utilizat pe plan național pentru ajustarea salariilor, pensiilor, subvențiilor sau pentru alte politici economice care vizează menținerea puterii de cumpărare a cetățenilor. Este cel mai cunoscut și raportat indicator de inflație pentru publicul larg din fiecare țară.

IAPC este folosit în principal de instituții europene, cum ar fi BCE, pentru a monitoriza inflația și pentru a asigura stabilitatea prețurilor în zona euro.

Este un instrument esențial în evaluarea convergenței economice în cadrul procesului de aderare la zona euro pentru țările membre UE care nu au adoptat încă moneda euro.

Citeşte şi: Rata anuală a inflaţiei a coborât la 4,6% în septembrie. Preţurile s-au mai temperat, serviciile poştale şi biletele de avion s-au scumpit cel mai mult