Comisia Europeană suspendă 80 de milioane de euro din PNRR din cauza neregulilor în Transporturi. S-au descoperit probleme mari și la Metrorex

Comisia Europeană a luat o decizie drastică, suspendând 80 de milioane de euro din cererea de plată numărul 3 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), invocând nereguli semnificative legate de numirile la companiile de stat din domeniul Transporturilor, domeniu păstorit de Sorin Grindeanu, dar și probleme legate de licitațiile pentru modernizarea infrastructurii feroviare. De asemenea, pentru metroul din Cluj-Napoca, s-a decis suspendarea definitivă a întregii sume de aproximativ 300 de milioane de euro, sumă esențială pentru dezvoltarea acestui proiect. Pe lista companiilor cu probleme se află și Metrorex, unde conducerea a fost instalată ilegal, conform Comisiei. Această conducere, cu Mihai Barbu în frunte, este responsabilă de tensiunile apărute în relația comercială cu societatea Alstom din Franța.

Conform informațiilor obținute de Economedia, decizia Comisiei Europene este parte dintr-un proces mai amplu, în care s-a suspendat, în total, aproximativ 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR. Din cele 74 de jaloane care trebuiau îndeplinite, șase au fost considerate neîndeplinite satisfăcător, ceea ce subliniază o problemă sistemică în gestionarea fondurilor europene de către autoritățile române.

Printre jaloanele cu probleme se numără semnarea contractelor pentru 50% din lucrările de modernizare a infrastructurii feroviare, numirea directorilor la companiile de stat CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere), CFR (Compania Națională de Căi Ferate), Metrorex și CFR Călători. Aceste nereguli pun sub semnul întrebării capacitatea României de a respecta cerințele europene și de a gestiona eficient proiectele de infrastructură esențiale pentru dezvoltarea economică a țării.

16:22, 24.10.2024 • Transporturi

Alstom livrează Metrorex simulatorul de ultimă generație pentru Linia 5, pentru instruirea practică a mecanicilor care vor conduce noile trenuri

16:07, 24.10.2024 • Agricultura

Comisia Europeană a aprobat schema de ajutor de stat pentru despăgubirea fermierilor. Câți bani primesc pentru pagubele provocate de secetă

Un aspect esențial al acestei suspendări se referă la jalonul 79, care prevedea selectarea și numirea noilor membri ai consiliului de administrație pentru companiile de stat din domeniul Transporturilor. Comisia a evidențiat probleme grave de transparență și conflict de interese în procedurile de selecție, incluzând numirea unor candidați care aveau legături ierarhice directe cu procesul de selecție. Aceste nereguli au determinat Comisia să suspende 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea parțială (81%) a acestui jalon.

Neregulile de la Metrorex

În mod special, neregulile de la Metrorex au fost menționate ca fiind deosebit de problematice. Aici, Comisia a descoperit cazuri clare de conflict de interese legate de numirea lui Mihai Barbu ca președinte al Consiliului de Administrație. Barbu a ocupat simultan funcția de președinte al consiliului și cea de șef al comitetului de nominalizare și remunerare, ceea ce, conform Comisiei, reprezintă un conflict de interese evident. Această suprapunere de funcții ridică suspiciuni serioase cu privire la imparțialitatea procesului de evaluare și recrutare la nivelul Metrorex.

În urma presiunilor și a criticilor formulate în scrisoarea Comisiei Europene, Mihai Barbu și-a anunțat demisia din funcția de președinte al Consiliului de Administrație al Metrorex, decizie care va intra în vigoare la 1 noiembrie. Barbu a explicat că a acționat în acest fel pentru a preveni pierderea fondurilor europene, afirmând: „Nu vreau să fiu responsabil pentru pierderea fondurilor PNRR. Așa că am decis să rezolv această problemă pe cale amiabilă.” El a subliniat că selecția sa în Consiliul de Administrație a fost realizată de Ministerul Transporturilor, iar firma de recrutare responsabilă pentru proces a fost selectată tot de minister, nu de el.

Această demisie vine pe fondul unor acuzații grave de nerespectare a normelor de guvernanță corporativă și a unor dificultăți întâmpinate de Metrorex în relația cu furnizorul francez Alstom, responsabil pentru livrarea trenurilor destinate Magistralei 5 din Drumul Taberei. Neregulile legate de aceste procese de selecție nu doar că pun în pericol accesul României la fonduri europene, dar subminează și credibilitatea instituțiilor statului.

Metrorex, o companie esențială pentru infrastructura din București

Metrorex, compania care administrează metroul bucureștean, joacă un rol esențial în sistemul de transport public din Capitală. Cu toate acestea, situația la Metrorex s-a degradat în ultimii ani, iar problemele administrative, împreună cu acuzațiile de corupție și conflict de interese, au atras atenția Comisiei Europene.

Fondurile din PNRR sunt esențiale pentru modernizarea și extinderea rețelei de metrou din București, proiecte care au fost deja întârziate sau amânate. O eventuală blocare a acestor fonduri ar putea avea consecințe grave asupra viitorului infrastructurii de transport subteran, iar demisia lui Barbu este văzută ca o tentativă de a repune compania pe drumul corect în ceea ce privește respectarea normelor de guvernanță corporativă.

O criză care trebuie rezolvată urgent

Scandalul legat de neregulile în numirile din consiliile de administrație ale companiilor de stat reprezintă o problemă majoră pentru România, care se află în pericol de a pierde fonduri europene vitale din PNRR. Metrorex, una dintre cele mai importante companii de transport din țară, este în centrul acestui scandal, iar demisia lui Mihai Barbu este doar primul pas într-un proces de curățare și restructurare necesar pentru a respecta normele europene.

Mihai Barbu, responsabil pentru tensiunile dintre Metrorex și Alstom

În ultimile luni, Mihai Barbu înrăutățit relația cu compania franceză Alstom în ce privește contractul pentru livrarea celor 13 trenuri de metrou Metropolis destinate Magistralei 5 din Drumul Taberei.

Mihai Barbu a lansat o campanie mediatică agresivă în care Alstom a fost acuzată de întârzierea fără justificare a livrării trenurilor și amenințată cu penalități de zeci de milioane de euro. Totuși, o analiză detaliată a contextului indică o realitate mult mai complexă, ascunsă sub o cortină de comunicare strategică și manipulare.

Barbu a susținut public că Alstom ar întârzia intenționat proiectul pentru a menține mentenanța trenurilor vechi IVA.

Deși Alstom a explicat că întârzierile au fost cauzate de schimbări neprevăzute în infrastructura Magistralei 5, aceste argumente au fost ignorate de Metrorex. Barbu a folosit presa pentru a amplifica acuzațiile și a accentuat probleme tehnice minore, escaladând conflictul. Alstom a acționat Metrorex în instanță, contestând penalitățile impuse. În ansamblu, activitatea lui Barbu reflectă o strategie de a devie atenția de la problemele interne ale Metrorex și de a proiecta vina asupra partenerului francez.

Nereguli la numirea șefilor la CNIR și CNAIR

Comisia Europeană a identificat nereguli semnificative în procesul de numire a conducerii companiilor de stat din domeniul transporturilor din România, în special în ceea ce privește CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) și CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere). Analiza detaliată a evidențiat o serie de probleme grave legate de transparență și imparțialitate în procedurile de selecție.

Unul dintre cele mai îngrijorătoare aspecte este legătura ierarhică între secretarul general al Ministerului Transporturilor și membrii comitetului de selecție. Atunci când secretarul general a fost numit în consiliul de administrație al CNIR, acesta supraveghea unitatea de resurse umane responsabilă cu desemnarea unuia dintre cei șapte membri ai comitetului de selecție pentru întreprinderile de stat din sectorul rutier. Această situație ridică semne de întrebare asupra integrității procesului de selecție, sugerând că nu a existat o procedură transparentă și competitivă pentru numirea secretarului general.

De asemenea, în februarie 2023, au fost numiți șase membri ai consiliului de administrație CNAIR pentru un mandat de patru ani, dar reprezentantul Ministerului Finanțelor a fost re-numit pentru o perioadă de doar patru luni. Astfel, România a raportat Comisiei doar șase din cele șapte mandate ale noilor membri ai consiliului, iar la 31 mai 2024, s-a confirmat că mandatul reprezentantului Ministerului Finanțelor nu a fost prelungit, lăsând consiliul cu doar șase membri.

Similar, în cazul CFR Călători, deși toți cei șapte membri ai consiliului au fost numiți în februarie 2023, doi membri au demisionat în 2024, ceea ce a dus la o situație în care consiliul a funcționat cu doar cinci membri, sub minimul legal de cinci.

Un alt aspect alarmant este lipsa semnării actelor adiționale care stabilesc indicatorii de performanță pentru membrii nou numiți ai consiliului de administrație al CNIR, la mai mult de 18 luni de la numire. Acest lucru subliniază o gestionare ineficientă și lipsită de responsabilitate în rândul liderilor acestor companii de stat.

De asemenea, o numire controversată a avut loc atunci când unul dintre secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor a fost ales în consiliul de administrație al CNIR, în ciuda faptului că s-a clasat pe locul opt pe lista scurtă a candidaților. Aceasta ridică serioase întrebări cu privire la corectitudinea și obiectivitatea procesului de selecție.

Comisia Europeană a concluzionat că numirile efectuate de comitete de selecție cu membri având legături ierarhice clare cu candidații selectați, precum și participarea membrilor consiliului de numire și remunerare în calitate de candidați, contravin cerințelor jalonului 79 din PNRR. Neregulile identificabile au inclus neocuparea posturilor vacante în consiliul de administrație, neaprobată indicatorii de performanță pentru consiliile de administrație nou numite, și numirea unor personalități politice înalte în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat.

Nereguli în infrastructura feroviară

Jalonul 72 din a treia cerere de plată stipula că România trebuie să lanseze licitații și să semneze contracte pentru 50% din lucrările de modernizare, electrificare și reînnoire a infrastructurii feroviare. Aceasta include modernizarea și electrificarea căilor ferate, precum și implementarea sistemului ERTMS pe tronsonul Arad – Timișoara – Caransebeș, precum și pe tronsonul Cluj-Napoca – Episcopia Bihor.

Conform evaluării Comisiei Europene, România a îndeplinit acest jalon doar pentru 5 din cele 7 contracte vizate. Drept urmare, a fost suspendată o plată de 25 de milioane de euro pentru cele două contracte nefinalizate, în timp ce restul investiției va continua. O problemă majoră a fost legată de modul în care România a publicat documentele de licitație, care nu au fost conforme cu cerințele Uniunii Europene.

Comisia a subliniat că România a utilizat o procedură diferită de cea impusă de etapă, nepublicând corect modificările cerințelor minime în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) și neprelungind termenul de depunere a ofertelor după modificarea caietului de sarcini. Acest lucru a dus la concluzia că jalonul 72 nu a fost îndeplinit în mod satisfăcător.

Complicații pentru metroul din Cluj-Napoca

Similar, situația nu este mai bună pentru proiectul de metrou din Cluj-Napoca. Jalonul 86 prevede semnarea contractelor pentru 50% din lucrările la secțiunea Țara Moților – Sf. Maria (Câmpului), o linie de 8,8 km cu șapte stații. Licitația a fost gestionată de Primăria Municipiului Cluj-Napoca, însă Comisia a constatat că procesul de licitație a fost afectat de aceleași nereguli de publicare.

Licitația a fost lansată pe 16 martie 2022, dar termenul pentru depunerea ofertelor a fost extins de cinci ori, iar contractul cu câștigătorul a fost semnat abia pe 22 mai 2023. Din nou, Comisia a evidențiat faptul că modificările la documentele de licitație nu au fost corect publicate în JOUE, inclusiv o majorare semnificativă a valorii contractului, care a crescut de la 6,6 miliarde lei la peste 9 miliarde lei.

În contextul acestor nereguli, Comisia a decis să suspende o sumă de 35,5 milioane de euro din a treia cerere de plată din PNRR pentru jalonul referitor la metroul din Cluj. Conform surselor Economedia, România nu mai are timp să reia procedurile necesare pentru ca acest jalon să fie considerat conform, iar din această cauză, întregul pachet de finanțare, estimat la aproximativ 300 de milioane de euro pentru metrou, va fi suspendat.