Temeri privind destabilizarea Libanului. Conflictul Israel-Hezbollah reaprinde tensiunile sectare

Conflictul în desfășurare între Israel și Hezbollah adâncește îngrijorările privind o eventuală redeschidere a conflictelor sectare în Liban, cu riscul de a împinge din nou această țară în haos.

Liderii spirituali și politici libanezi, precum Șeicul Akl Sami Abi al-Mona, liderul spiritual al comunității druze din Liban, au exprimat îngrijorări profunde cu privire la efectele destabilizatoare pe care conflictul din sud le poate avea asupra diverselor comunități etnice și religioase.

„Israelienii joacă un joc periculos, căutând să provoace dezbinare între diferite grupuri sectare din Liban pentru a destabiliza țara”, a declarat Șeicul al-Mona, referindu-se la posibilitatea ca violențele sectare să fie reaprinse, în special între druzi, sunniți, șiiți și creștini. În această atmosferă de tensiune, liderul spiritual druz reamintește traumele războiului civil din perioada 1975-1990, care a dus la pierderea a peste 150.000 de vieți, inclusiv a tatălui său. Frica este accentuată de fluxul de refugiați din sud, majoritatea șiiți, în zonele mixte etnic din Munții Liban și Chouf, ceea ce intensifică presiunea asupra comunităților locale și alimentează temerile privind o potențială criză demografică.

Apel la solidaritate și încetarea focului

La un summit al liderilor religioși din Liban, desfășurat recent, aceștia au lansat un apel la solidaritate, solicitând tuturor sectelor să își depășească neîncrederea reciprocă. Liderii au cerut Consiliului de Securitate al ONU să intervină rapid pentru a impune o încetare a focului, prevenind astfel o criză umanitară de proporții.

10:01, 18.10.2024 • Internațional

Hezbollah a anunțat că intră într-o nouă fază de confruntare cu Israelul

15:01, 10.10.2024 • Internațional

Israelul nu a obținut încă un succes în operațiunea la sol din sudul Libanului

Parlamentarul Taymur Jumblatt, o figură influentă în politica druză, atrage atenția că tensiunile sunt în creștere pe măsură ce conflictul avansează și presiunea asupra comunităților este din ce în ce mai mare. „Inițial, am resimțit o formă de solidaritate națională în fața invaziei, dar acum tensiunile cresc și există o nervozitate tot mai vizibilă. Nu doar liderii politici, ci și comunitățile locale par din ce în ce mai predispuse să cadă în capcana dezbinării”, a declarat Jumblatt.

Druzi. Foto: pixabay.com / fahed kiwan

O alegere imposibilă pentru Liban: între conflict și stabilitate

Între timp, premierul israelian Benjamin Netanyahu a trasat o linie dură, sugerând că Libanul ar trebui să alunge Hezbollah-ul susținut de Iran sau să se confrunte cu „suferință și distrugere.” Strategia Israelului în sudul Libanului vizează retragerea Hezbollah la nord de râul Litani, asigurând astfel un tampon de securitate pentru locuitorii israelieni din nordul țării. Însă realizarea acestui obiectiv pare o provocare dificilă pentru un Liban slăbit economic și politic, unde influența Hezbollah este profund înrădăcinată.

În fața acestei presiuni, politicienii libanezi spun că cererile sunt imposibil de îndeplinit. „Este nerezonabil să cerem Libanului să facă imposibilul în acest moment. Hezbollah nu poate fi pur și simplu eliminat – ar însemna practic să cerem dispariția unei întregi comunități religioase, șiiții, care reprezintă aproape un sfert din populația Libanului”, a subliniat Taymur Jumblatt. De asemenea, Hadi Aboul Hosn, un parlamentar druz, a precizat că orice reformă politică necesară pentru a diminua influența Hezbollah nu poate fi implementată până când violențele nu încetează.

Semnalele Europei și ale SUA pentru Liban

Din perspectiva diplomatică, îngrijorările privind fragilitatea Libanului sunt împărtășite și de oficialii europeni. În timpul unei vizite recente la Beirut, ministrul de Externe al Germaniei, Annalena Baerbock, a avertizat asupra pericolului iminent de colaps al Libanului, sugerând că extinderea conflictului între Israel și Hezbollah ar putea avea efecte devastatoare asupra celei mai diverse societăți religioase din Orientul Mijlociu.

În acest context, diplomații europeni și americani au discutat cu liderii libanezi despre nevoia de a avansa în procesul de reformă politică, susținând necesitatea numirii unui președinte creștin maronit care să contribuie la stabilitatea țării. Totuși, liderii locali consideră că aceste cereri sunt nerealiste în mijlocul unui conflict care afectează securitatea națională.

Pe de altă parte, oficialii americani au adăugat condiții suplimentare pentru o încetare a focului, presând Libanul să pună în aplicare Rezoluția ONU 1701, care prevede menținerea forțelor Hezbollah departe de granița sudică. Cu toate acestea, această implementare s-a dovedit dificilă, având în vedere poziția dominantă a Hezbollah și lipsa unei voințe politice interne care să permită implementarea unei astfel de măsuri.

Revenirea lui Walid Jumblatt în politică

În contextul unei situații politice și de securitate din ce în ce mai tensionate, Walid Jumblatt, liderul politic druz și o personalitate notorie în politica libaneză, a decis să revină în prim-plan, după ce se retrăsese de pe scena politică. El a participat la întâlniri cu comunitățile druze din Muntele Liban, abordând situația de urgență și căutând soluții pentru evitarea unei crize sectare. „În acest moment, avem nevoie de unitate și de un consens pentru numirea unui președinte care să stabilizeze situația internă”, a spus Jumblatt, atrăgând atenția asupra importanței unei coeziuni politice care să depășească rivalitățile sectare.

Liderul druz a adus aminte, de asemenea, de traumele anilor ’80, când invazia israeliană a lăsat urme adânci asupra Libanului. „Acest conflict nu este doar despre rivalități de moment, ci despre supraviețuirea unei întregi generații și păstrarea identității noastre comune”, a subliniat Jumblatt.

Întrebări despre viitor și unitatea libaneză

Cu o atitudine reținută, dar hotărâtă, Walid Jumblatt a făcut apel la un efort colectiv pentru a preveni colapsul națiunii libaneze. „Sunt vremuri critice. Să ne reîntâlnim, să lucrăm împreună pentru a găsi un consens. Nu avem altă opțiune”, a fost mesajul său.