Trecerea la ora de iarnă: cum se adaptează transportul feroviar românesc la schimbările de orar

Publicat: 25 oct. 2024, 17:46, de Radu Caranfil, în Transporturi , ? cititori
Trecerea la ora de iarnă: cum se adaptează transportul feroviar românesc la schimbările de orar

România continuă să urmeze practica schimbării orei de două ori pe an, trecând la ora de vară și ora de iarnă, un sistem adoptat în multe țări din întreaga lume. Această practică, în ciuda dezbaterilor care au loc periodic despre utilitatea și impactul său, rămâne în vigoare datorită mai multor factori tradiționali, logistică și sincronizare internațională.

Contextul schimbării orei

Schimbarea orei a fost concepută inițial pentru a optimiza utilizarea luminii naturale pe parcursul zilei, reducând astfel consumul de energie electrică. În România, ca și în alte țări europene, ora de vară începe în ultima duminică a lunii martie și se încheie în ultima duminică a lunii octombrie, când se face trecerea la ora de iarnă. Aceasta presupune ca ora 04:00 să devină ora 03:00, adăugând practic o oră la ziua respectivă.

Impactul asupra transportului feroviar

Pentru sectorul transporturilor, trecerea la ora de iarnă necesită o coordonare atentă, mai ales în cazul serviciilor de transport feroviar. CFR, compania națională de cale ferată, de exemplu, trebuie să ajusteze orarele trenurilor pentru a se asigura că toate cursele își respectă graficele și că nu apar întârzieri sau confuzii. Trenurile care se află în tranzit în momentul schimbării orei trebuie să oprească în stațiile prevăzute pentru a aștepta ajustarea orei, proces care poate adăuga minute suplimentare de staționare, afectând aproape 5000 de minute de mers al trenurilor.

Câteva detalii importante…

…referitoare la modul în care transportul feroviar din România gestionează trecerea la ora de iarnă. Acestea includ:

  1. Planificarea CFR: CFR a anunțat că activitatea de transport feroviar va trece la ora Europei Orientale, cu ajustarea orarului de la ora 04:00 la ora 03:00.
  2. Ajustări operaționale: În noaptea trecerii la ora de iarnă, trenurile de călători și de marfă vor fi expediate din stațiile de plecare conform orei oficiale de vară, până la ora 04:00, care va deveni ora 03:00.
  3. Proceduri specifice pentru trenuri: Trenurile de călători care se află în circulație după schimbarea orei vor opri în prima stație de parcurs destinată călătorilor pentru a aștepta ajustarea orei. De asemenea, se menționează că trenurile care mai au o distanță scurtă de parcurs până la destinație vor continua să meargă până la stația finală. Similar, trenurile de marfă vor continua de asemenea călătoria până la destinație.
  4. Coordonare internațională: Deoarece și țările vecine aplică schimbarea orei, trenurile care circulă între stațiile de frontieră și țările vecine vor respecta orarul stabilit.
  5. Impactul asupra programului trenurilor: Pe raza a șapte sucursale regionale de cale ferată, 81 de trenuri de călători vor fi afectate de schimbarea orei, cu un total de 4860 de minute de staționare adițională planificată pentru această ajustare.

Aceste informații subliniază complexitatea logistică implicată în gestionarea trecerii la ora de iarnă în sectorul feroviar, precum și eforturile CFR de a minimiza disconfortul călătorilor și de a asigura punctualitatea serviciilor în această perioadă de tranziție.

Dezbateri și considerente viitoare

Deși există dezbateri la nivelul Uniunii Europene și alte regiuni despre eliminarea schimbărilor bi-anuale ale orei, până în prezent, nu s-a luat o decizie fermă. Argumentele pentru menținerea sistemului actual includ beneficii precum economia de energie și alinierea cu practicile internaționale, în timp ce criticile se concentrează pe dezavantajele asupra sănătății umane și complicațiile logistice.

Tradiție?

În concluzie, România menține sistemul cu ora de vară și ora de iarnă din motive de tradiție, economie de energie, și coordonare internațională, deși subiectul rămâne deschis pentru reevaluări periodice în funcție de evoluțiile tehnologice, schimbările sociale și directivele internaționale. Continuarea practicii va depinde de echilibrarea beneficiilor cu costurile percepute, atât la nivel național cât și în context european.