Segregarea şcolară la toate nivelurile, interzisă în învăţământul preuniversitar; Cum se face identificarea etnică

Ministerul Educaţiei a anunţat că a lansat consultare publică Metodologia pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea și combaterea segregării școlare în învățământul preuniversitar. Astfel, în învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, denumite în continuare CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației.

Proiectul de metodologie include: calendarul și indicatorii de monitorizare restrânsă și extinsă a segregării școlare; atribuțiile inspectoratelor școlare și unităților de învățământ în domeniul desegregării școlare; măsuri de prevenire și combatere a segregării școlare; planul de desegregare școlară.

Potrivit documentului, segregarea este o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane.

20:42 • ACTUALITATE

Elevii vor merge la școală în zilele de vineri premergătoare alegerilor; ce recomandări are Ministerul Educației pentru perioada scrutinului

12:35, 15.11.2024 • Educație

Verificarea tezelor de doctorat – amânată de Ministerul Educației: Care sunt motivele

“În învățământul preuniversitar este interzisă segregarea școlară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilității sau al cerințelor educaționale speciale, denumite în continuare CES, pe criteriul statutului socioeconomic al familiilor, al apartenenței la o categorie defavorizată, al mediului de rezidență sau al performanțelor școlare ale beneficiarilor primari ai educației”, prevede documentul.

Consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt: a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare; b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar; c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației; d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare; 1 e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară; f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate; g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive; h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.

Metodologia prevede ca monitorizarea și evaluarea segregării școlare să fie realizată prin analiza individuală a fiecărei unități de învățământ preuniversitar începând de la nivelul structurilor fără personalitate juridică.

“Prevederile prezentei metodologii sunt aplicabile tuturor unităților de învățământ preuniversitar, cu excepția unităților de educație extrașcolară, unităților de învățământ postliceal, palatelor și cluburilor elevilor sau cluburilor sportive ale elevilor”, prevede documentul.

Formațiunile de studiu, clase/grupe, constituite în forma de învățământ cu frecvență redusă/seral sau constituite în cadrul programelor de tip „A doua șansă”, nu sunt incluse în calculul indicatorilor și scorurilor la nivelul unității de învățământ, ci sunt evaluate în mod separate.

În cadrul monitorizării și evaluării segregării școlare sau în cadrul acțiunilor de prevenire a segregării școlare, respectiv intervenție în cazuri de segregare școlară, unitățile de învățământ preuniversitar colectează, stochează și procesează date cu caracter personal. Scopul prelucrării acestor date este de a preveni segregarea școlară.

Inspectoratul școlar județean/Inspectoratul Școlar al Municipiului București monitorizează anual și centralizează la nivelul județului situațiile de segregare școlară și progresul privind implementarea măsurilor de desegregare, și înaintează Comisiei Naționale pentru Desegregare Școlară raportul anual la nivelul județului.

Comisia Națională pentru Desegregare Școlară realizează centralizarea situațiilor de segregare școlară, precum și progresul privind implementarea măsurilor de remediere la nivel național și înaintează ministrului educației raportul anual la nivel național. Raportul anual național privind desegregarea școlară devine capitol al raportului anual privind starea sistemului de educație din România.
Activitățile de monitorizare a segregării școlare se realizează în două etape: monitorizarea de bază sau restrânsă și monitorizarea extinsă.
Unitățile de învățământ preuniversitar repartizează în mod echitabil, la nivelul claselor, elevii care vin prin transfer de la o altă unitate de învățământ sau care solicită transferul de la o clasă la alta în cadrul aceleiași unități de învățământ.

Rotire în bănci

Pentru prevenirea segregării școlare, unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă. În situațiile în care acest lucru nu e posibil, ponderea elevilor aparținând grupurilor vulnerabile va fi cel mult egală cu ponderea acestora la nivelul formațiunii de studiu.

Identificarea etnică a copiilor/elevilor dintr-o unitate de învățământ preuniversitar se va face în baza metodei auto-identificării, respectiv prin declararea etniei de către părinte/tutore/reprezentant legal sau de către elevul major. În situații excepționale, documentate, identificarea etnică se poate face și în baza heteroidentificării, cu sprijinul unui expert local familiarizat cu particularitățile comunității locale, lider sau mediator etnic comunitar, mediator școlar, mediator sanitar, sau în baza altor date administrative prealabile – precum etnia confirmată a unui părinte/frate/soră mai mare care a urmat școala anterior sau cu ocazia altor situații din cadrul procesului școlar.

În formarea inițială și continuă a cadrelor didactice și a personalului auxiliar școlar, consilier școlar, mediator școlar, la tematica educației incluzive de calitate vor fi incluse aspecte/teme privind desegregarea școlară, în vederea creșterii capacității sistemului de educație pentru prevenirea, monitorizarea, și eliminarea segregării școlare.

Nerespectarea obligațiilor prevăzute în prezenta metodologie de către personalul unităților de învățământ preuniversitar, al inspectoratului școlar județean/Inspectoratului Școlar al Municipiului București atrage răspunderea disciplinară.

Documentul poate fi accesat integral la linkul: https://www.edu.ro/cons_pub_158_2024_proiect_metodologie_desegregare_scolara