Pro-rușii revendică victoria în Georgia: Alegeri controversate și un viitor incert pentru orientarea europeană a țării

Alegerile parlamentare desfășurate sâmbătă în Georgia au lăsat o națiune profund divizată, în timp ce Partidul de guvernământ, Visul Georgian, a revendicat o victorie contestată. Opoziția pro-occidentală susține că rezultatul ar putea îndepărta țara caucaziană de parcursul său european și o va apropia de influența Moscovei, provocând îngrijorare în rândul susținătorilor democrației occidentale și instituțiilor internaționale.

Victoria revendicată de Visul Georgian și reacția opoziției

Conform datelor parțiale emise de Comisia Electorală Centrală (CEC) din Georgia, partidul Visul Georgian a obținut 53,03% din voturi, ceea ce i-ar permite o majoritate solidă în legislativ. În schimb, o coaliție formată din patru partide pro-europene a adunat doar 38,26% din sufragii, după numărarea a peste 70% din voturi. Această diferență a stârnit reacții aprinse din partea opoziției, care acuză partidul de guvernământ de falsificarea masivă a voturilor. „Nu recunoaștem rezultatele false ale acestor alegeri furate,” a declarat lidera Mișcării Naționale Unite, Tina Bokuchava, într-o conferință de presă susținută sâmbătă seara. Ea a subliniat că opoziția nu va accepta rezultatele pe care le consideră o „lovitură de stat constituțională” orchestrată de Visul Georgian.

Nika Gvaramia, liderul partidului Ahali, parte din coaliția de opoziție, a susținut că opoziția a „descifrat modelul de falsificare” a alegerilor, aducând argumente conform cărora mecanismele de fraudare ar fi fost aplicate la scară largă. Pentru opoziția georgiană, aceste alegeri sunt un punct de cotitură, fiind o luptă decisivă între viitorul european al țării și influența crescândă a Moscovei.

Un context internațional complicat: Moscova și Bruxelles, la poluri opuse

Relațiile Georgiei cu Occidentul au devenit și mai tensionate după adoptarea unei legi inspirate de legislația rusă privind „influența străină,” care a stârnit proteste de amploare la Tbilisi în luna mai. De asemenea, adoptarea unei legislații care restricționează drepturile comunității LGBT+ a contribuit la amplificarea tensiunilor, accentuând imaginea unui guvern aflat într-o derivă autoritară, susținută tacit de Moscova. În acest context, Bruxellesul a transmis că perspectivele Georgiei de aderare la Uniunea Europeană sunt strâns legate de respectarea valorilor democratice și de desfășurarea unor alegeri corecte.

Opoziția acuză abuzuri și violențe în ziua votului

În ziua alegerilor, numeroase incidente de violență și intimidare au fost documentate de organizațiile locale și internaționale de monitorizare. Societatea Internațională pentru Alegeri Corecte și Democrație (ISFED), un grup independent de observatori electorali, a raportat multiple încălcări, inclusiv violențe și atacuri asupra alegătorilor în proximitatea secțiilor de votare.

Un incident notabil a avut loc în Sadakhlo, un sat din estul țării, unde un videoclip distribuit pe rețelele sociale pare să arate un individ introducând mai multe buletine de vot într-o urnă de vot. Acest episod a fost rapid preluat de opoziție, care a subliniat că asemenea încălcări sunt parte dintr-un efort sistematic al partidului de guvernământ de a se menține la putere cu orice preț. În acest caz particular, Comisia Electorală a decis anularea voturilor de la acea secție.

De asemenea, confruntări violente au izbucnit în capitala Tbilisi, în apropierea sediului Mișcării Naționale Unite. Aceste ciocniri, surprinse în numeroase înregistrări video, au fost răspândite pe scară largă online, alimentând nemulțumirile și acuzațiile de fraudă. Tina Bokuchava, lidera Mișcării Naționale Unite, a declarat că partidul aflat la guvernare utilizează „bătăuși” pentru a intimida susținătorii opoziției și pentru a submina procesul electoral. Acuzațiile au fost respinse vehement de Visul Georgian, care, sub conducerea miliardarului Bidzina Ivanișvili, neagă orice implicare în asemenea acte.

Tensiunile cu Rusia și influența istorică asupra Georgiei

Alegerile din Georgia sunt marcate de o tensiune istorică și geostrategică între Rusia și Occident. Deși țara și-a declarat dorința de a se alătura Uniunii Europene și NATO, influența Moscovei rămâne puternică. Georgia a fost scena unui conflict armat scurt dar intens cu Rusia în 2008, în urma căruia Moscova a recunoscut independența celor două regiuni separatiste, Abhazia și Osetia de Sud, și a menținut trupe militare în acele zone. În contextul actual, Visul Georgian și-a bazat o mare parte din campania electorală pe un mesaj anti-occidental, argumentând că opoziția ar duce țara într-o direcție periculoasă de „ucrainizare,” o aluzie la războiul devastator din Ucraina.

Poziția Moscovei este reflectată și în mesajele transmise de oficialii săi de rang înalt, inclusiv Margarita Simonian, redactorul-șef al RT, un post media controlat de stat. Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Simonian a felicitat poporul georgian pentru „victoria sa,” interpretată de opoziția georgiană ca un sprijin direct acordat partidului aflat la putere.

Reacții internaționale și semnificația alegerilor pentru viitorul Georgiei

Uniunea Europeană și Statele Unite urmăresc cu atenție evoluțiile din Georgia. Înaintea alegerilor, Bruxellesul a avertizat că șansele Georgiei de a adera la UE sunt condiționate de organizarea unor alegeri libere și corecte. În contextul acuzațiilor de fraudă și al documentării incidentelor de violență, este probabil ca acest parcurs european al Georgiei să întâmpine noi obstacole.

În același timp, premierul ungar Viktor Orban, unicul lider din Uniunea Europeană care și-a menținut relațiile apropiate cu Moscova, a salutat „victoria covârșitoare” a Visului Georgian, sugerând o continuitate în direcția apropiată de Rusia. Această poziție, însă, contrastează puternic cu perspectiva majorității statelor membre ale UE, care susțin consolidarea legăturilor cu statele din vecinătatea estică, inclusiv Georgia, pentru a contracara influența Kremlinului.

O națiune la răscruce

Alegerile parlamentare din Georgia au subliniat o scindare profundă în societate și un conflict de viziuni pentru viitorul țării. Pe de o parte, o forță politică dominantă, condusă de Visul Georgian, pare să se îndrepte spre o orientare pro-rusă și o derivă autoritară, iar pe de altă parte, opoziția pro-europeană se opune vehement acestui drum, militând pentru integrarea în structurile occidentale și pentru respectarea democrației. Rezultatul acestor alegeri va avea implicații pe termen lung nu doar pentru Georgia, dar și pentru dinamica geostrategică a regiunii Caucaz și pentru stabilitatea Europei de Est.

Dacă acuzațiile de fraudă și încălcări ale drepturilor omului se vor confirma, Georgia riscă să fie izolată pe scena internațională și să își piardă perspectivele europene. Însă, cu o opoziție angajată să conteste legitimitatea alegerilor și cu o populație împărțită, se deschide posibilitatea unor noi proteste și mișcări de rezistență față de actuala guvernare. Viitorul Georgiei, o națiune de importanță strategică în regiune, rămâne incert, pe măsură ce continuă să oscileze între Est și Vest.