FMI vine în control. Planul bugetar pe 7 ani, Adrian Negrescu: „Sunt cifre care n-au nicio legătură cu realitatea economică”
Delegația FMI revine în România la început de noiembrie pentru discuții economice și evaluări financiare. Ministerul Finanțelor a publicat Planul bugetar-structural național pe termen mediu pentru perioada 2025-2031, care prevede măsuri de ajustare a deficitului bugetar pe parcursul a șapte ani pentru a se alinia astfel al cerințele stipulate în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene.
Analistul economic, Adrian Negrescu, a explicat pentru PUTEREA de ce acest plan nu este altceva decât o înșiruire de aspirații fiscale: „FMI se încălzește pe banca de rezerve și anul viitor va veni în România și va impune măsuri concrete de reformări pe care autoritățile ezită să le ia”.
„Planul pe 7 ani este o înșiruire de aspirații fiscale și nimic altceva. Ei spun: vom regândi sistemul de fiscalitate, vom revizui taxele și impozitele, vom aduce mai mulți bani la buget, dar nimic concret. Sunt trecute acolo niște cifre care n-au nicio legătură cu realitatea economică”.
Din 2020, România se află în procedura de deficit excesiv, după ce, în 2019, a depășit limita de 3% din PIB pentru deficit bugetar, stabilită în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.
„Pentru anul viitor se estimează o dublare a procentului din PIB aferent încasărilor din impozitele pe venituri ceea ce înseamna, pe de o parte, creșterea foarte mare a numărului de salariați din economie sau poate cresc taxele pe muncă.
Nici acest lucru nu este foarte clar, iar în ceea ce privește încasarile din TVA, de asemenea sunt prevăzute să crească cu aproape 80% în următorii 2 ani, iar asta nu se poate face decât ori printr-o mai bună colectare (ceea ce mă îndoiesc că se va întâmpla), ori prin creșterea TVA-ului. Deci este o ecuație cu foarte multe necunoscute pe care cei de la FMI vor încerca să o dezlușească. Cum vor face acest lucru? Prin asigurarea unei plase de evaluare financiară.
De fapt, FMI se încălzește pe banca de rezerve și anul viitor va veni în România și va impune în baza unui acord, niște măsuri concrete de reformări pe care autoritățile ezită să le ia în acest plan fiscal”.
Planul de măsuri va ajunge la Comisia Europeană. Conform recomandării CE din iunie 2024, țara noastră trebuie să limiteze creșterea cheltuielilor primare nete la o rată compatibilă cu reducerea deficitului public către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută în tratat și să mențină datoria publică la un nivel prudent pe termen mediu.Întrebat dacă vom avea un mesaj clar din partea Comisiei Europene, Adrian Negrescu spune că există două variante.
„Prima variantă este cea optimistă: statul va încasa mai mulți bani din taxele și impozitele aflate deja în vigoare. Adică vom aduce mai mulți bani din sistemele de digitalizare: e-factura, e-transport, e-TVA și vom reduce cheltuielile publice în așa fel încât să reușim să ne încadrăm în banii pe care îi avem de cheltuit, deci să reducem și din deficitul bugetar. Asta, e o variantă puțin probabilă, în condițiile în care pe execuția financiară, pe primele nouă luni, cheltuielile statului creșteau cu 22%. Noi cheltuim în continuare din ce în ce mai mult. Nu văd cum după alegeri, imediat, vom tăia toate bugetele, toate salariile și vom vom strânge cureaua.
Varianta a 2-a este reprezentată de creșterea taxelor și această măsură, într-o primă fază probabil va funcționa. Eu cred că se va merge pe creșterea cotei unice de impozitare a veniturilor de la 10% la 16%. Dacă nu va merge nici această variantă, se va ajunge la creșterea TVA de la 19% la 21%.”