Alegeri parlamentare 2024: ce ne mai spun cifrele

Într-un an marcat de tensiuni geopolitice fără precedent în Europa de Est și de realinieri strategice majore, alegerile din România se desfășoară sub „umbrela” nesiguranței și a întrebărilor esențiale despre viitor. Pe fondul războiului din Ucraina și al unei Rusii tot mai agresive, frica de instabilitate regională și amenințările la adresa securității energetice și economice sunt mai reale ca niciodată.

Ne temem de criza economică ce pare să nu mai slăbească Europa, de marșul duduitor al extremiștilor, de o posibilă extindere a conflictului, dar mai ales de slăbirea solidarității europene într-un moment în care unitatea este vitală. România, la granița cu o lume imprevizibilă, are nevoie de stabilitate internă mai mult ca oricând.

Alegerile parlamentare din 2024 se anunță a fi mai dinamice decât s-ar fi anticipat, conform unei analize realizate de Expert Forum. Datele disponibile evidențiază o serie de aspecte semnificative legate de numărul candidaților, competiția electorală, participarea femeilor și transparența procesului electoral.

Statistici generale

Pentru alegerile din 2024, s-au depus 8.302 candidaturi, în creștere față de 7.136 în 2020 și 6.477 în 2016. Dintre acestea, 8.168 de candidați au fost validați din partea competitorilor care au depus liste pentru ambele camere: 2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților. La acestea se adaugă 58 de candidaturi independente – 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților. Organizațiile minorităților naționale (19 la număr) au propus 58 de candidați pentru Camera Deputaților, prezenți pe liste în toate județele.

Cei mai mulți candidați au fost propuși de:

• PSD: 639
• SOS România: 636
• PNL: 630
• AUR: 621
• Forța Dreptei: 619
• UDMR: 596
• USR: 589

Competiția electorală

Analizând raportul dintre numărul de candidați și locurile disponibile, competiția variază semnificativ între județe. La Camera Deputaților, Giurgiu înregistrează cea mai mare competiție, cu 23 de candidați pe loc, urmat de Mehedinți (22), Călărași, Ilfov și Ialomița (21). La celălalt pol, Dolj are cea mai mică competiție, cu 14 candidați pe loc, iar Bucureștiul are un raport de 15 candidați pe loc.

La Senat, Mehedinți conduce cu 30 de candidați pe loc, urmat de Gorj și Brăila (29) și Giurgiu (28). Bucureștiul înregistrează cea mai mică competiție, cu 16 candidați pe loc. În diaspora, competiția este de 21 de candidați pe loc la Camera Deputaților și 26 la Senat.

Candidaturi respinse și contestații

Peste 50 de liste propuse de partide pentru Senat sau Camera Deputaților au fost respinse de diferite Birouri Electorale Județene (BEJ). Aproape jumătate dintre BEJ-uri nu au respins nicio listă. Au fost identificate 8 decizii de respingere a unor candidaturi independente, dintre care 4 în București. Majoritatea respingerilor au fost cauzate de documente incomplete, lipsa semnăturilor de susținere sau nerespectarea cerințelor legale.

Participarea femeilor la procesul electoral

Analiza Expert Forum evidențiază o participare modestă a femeilor în alegerile parlamentare din 2024. Deși nu sunt furnizate cifre exacte în raport, se subliniază necesitatea unor măsuri pentru a încuraja și sprijini implicarea femeilor în politică, asigurând astfel o reprezentare echitabilă și diversă în Parlament.

Transparența datelor publicate de birourile electorale

Transparența procesului electoral este esențială pentru încrederea publicului. Raportul menționează că există variații semnificative în modul în care birourile electorale publică informațiile, unele fiind mai deschise și accesibile decât altele. Se recomandă standardizarea și îmbunătățirea accesului la date pentru a asigura o informare corectă a cetățenilor.

Semnăturile de susținere

Un aspect important al procesului electoral îl reprezintă colectarea semnăturilor de susținere pentru candidaturi. Raportul subliniază că, deși există cerințe legale clare, în practică apar dificultăți și nereguli în colectarea și verificarea acestor semnături. Se sugerează revizuirea procedurilor pentru a simplifica și securiza acest proces.

Deși președintele nu dă butelii, parlamentarele nu sunt în centrul atenției

În România, alegerile prezidențiale tind să capteze mai multă atenție publică și mediatică decât cele parlamentare, deși, în realitate, Parlamentul este principalul organ legislativ și are un impact direct asupra vieții cotidiene a cetățenilor.

Percepția publică și rolul președintelui

Președintele României este adesea perceput ca fiind figura centrală a statului, simbolizând unitatea națională și având un rol semnificativ în politica externă și în reprezentarea țării pe plan internațional. Această percepție este amplificată de campaniile electorale prezidențiale, care sunt adesea personalizate și centrate pe carisma și personalitatea candidaților.

Puterea reală a Parlamentului

În contrast, Parlamentul, deși este instituția care elaborează și adoptă legile, este perceput ca fiind mai puțin influent în viața de zi cu zi a cetățenilor. Această percepție poate fi atribuită complexității procesului legislativ și lipsei de vizibilitate a activității parlamentare în mass-media.

Impactul mass-media și al campaniilor electorale

Mass-media joacă un rol crucial în modelarea percepțiilor publice. Campaniile electorale prezidențiale beneficiază de o acoperire mediatică intensă, cu dezbateri televizate și analize detaliate ale candidaților. În schimb, alegerile parlamentare primesc adesea o atenție redusă, ceea ce contribuie la percepția că acestea sunt mai puțin importante.

Necesitatea unei schimbări de perspectivă

Este esențial ca cetățenii să înțeleagă importanța alegerilor parlamentare și rolul crucial al Parlamentului în guvernarea țării. O informare corectă și echilibrată, atât din partea mass-media, cât și a instituțiilor statului, poate contribui la o participare electorală mai conștientă și la o apreciere corectă a rolului fiecărei instituții în democrația românească.

Cifrele

așa cum reies din analiza Expert Forum:

1. Cifre privind numărul de candidați:
   • 8.302 candidaturi depuse pentru alegerile parlamentare din 2024, în creștere față de 7.136 în 2020 și 6.477 în 2016.
   • 8.168 de candidați validați: 2.906 la Senat și 5.262 la Camera Deputaților.
   • 58 de candidaturi independente: 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților.
   • 19 organizații ale minorităților naționale au propus 58 de candidați.
2. Cei mai mulți candidați propuși de partide:
   • PSD: 639 candidați
   • SOS România: 636 candidați
   • PNL: 630 candidați
   • AUR: 621 candidați
   • Forța Dreptei: 619 candidați
   • UDMR: 596 candidați
   • USR: 589 candidați
3. Competiția la Camera Deputaților:
   • Cea mai mare competiție: Giurgiu cu 23 de candidați pe loc
   • Mehedinți: 22 candidați pe loc
   • Călărași, Ilfov și Ialomița: 21 candidați pe loc
   • Cea mai mică competiție: Dolj cu 14 candidați pe loc
   • București: 15 candidați pe loc
4. Competiția la Senat:
   • Mehedinți: 30 de candidați pe loc (cea mai mare competiție)
   • Gorj și Brăila: 29 de candidați pe loc
   • Giurgiu: 28 de candidați pe loc
   • București: 16 candidați pe loc (cea mai mică competiție)
   • Diaspora: 21 de candidați pe loc la Camera Deputaților și 26 de candidați pe loc la Senat
5. Liste respinse și contestații:
   • Peste 50 de liste respinse de Birourile Electorale Județene (BEJ)
   • 8 decizii de respingere a candidaturilor independente, dintre care 4 în București

În umbra prezidențialelor… cresc monștri!

Alegerile parlamentare din 2024 se conturează a fi un proces complex, cu o competiție intensă și provocări semnificative în ceea ce privește transparența și participarea diversă. Analiza Expert Forum oferă o perspectivă detaliată asupra acestor aspecte, subliniind necesitatea unor măsuri instituționale ferme pentru a asigura un proces electoral corect și reprezentativ.