Nu România e fruntașa Europei ! Sute de milioane de euro, fraudă la asigurările sociale, în Austria. Majoritatea suspecților sunt străini

Un solicitant de azil bogat, un orb văzător și o femeie moartă care este încă în viață: tot mai mulți oameni înșală pentru a încasa prestații sociale precum ajutor de șomaj, securitate minimă sau indemnizație de îngrijire.

Austria se luptă în prezent cu un val de fraudă a bunăstării care atinge niveluri record și costă statul și contribuabilii milioane de euro, în fiecare an. Peste 70 la sută dintre suspecți sunt străini, scrie Ziarul Românesc, care apare la Viena.

Fraude la asigurările sociale: peste 18.700 de cazuri înregistrate într-un an

06:44 • Internațional

Summit-cheie la Budapesta. Ridicarea restricțiilor Schengen. România dă un nou examen greu

11:05, 01.11.2024 • Internațional

Ungaria și Slovacia sunt aproape de un acord cu Azerbaidjanul privind tranzitul de gaze prin Ucraina

Cazurile de fraudă a beneficiilor sociale sunt în creștere în Austria. „Ajutoarele sociale sunt destinate persoanelor care au nevoie reală și nu celor care se îmbogățesc înșelând. Luăm măsuri consecvente împotriva acestui lucru”, spune brigadierul Bernhard Gaber, șeful grupului de lucru pentru fraudă a beneficiilor sociale.

Echipa sa a descoperit peste 18.700 de cazuri de fraudă din 2018, prevenind astfel daune totale de peste 112 milioane de euro. În 2024, echipa se așteaptă la o nouă creștere a infracțiunilor.

O privire asupra suspecților arată că aproximativ 70 la sută sunt străini. În timp ce proporțiile rezidenților și străinilor au fost echilibrate în 2017, proporția persoanelor fără cetățenie austriacă a dominat de atunci. Cel mai mare grup în 2023 a fost cetățenii ucraineni, urmați de cetățenii afgani, sirieni și sârbi, potrivit Kleinezeitung.

Acestea sunt cele mai frecvente trucuri folosite de fraudatori:
► Sejururi nedeclarate în străinătate consumând simultan beneficii sociale
► Primirea ilegală a prestațiilor sociale în baza unei locuințe false
► Ascunderea activelor – obținerea de venituri suplimentare
► Informații false despre relațiile de muncă și munca nedeclarată
► Ascunderea adevăratei identități (de exemplu, mințirea cu privire la vârsta cuiva pentru a primi beneficii de bază mai mari)
► Înșelăciune cu privire la starea reală de sănătate (de exemplu, orbire)
► Înșelăciune cu privire la situația reală de viață (neraportare sau raportare falsă în registrul populației)
► Falsificarea documentelor și confirmărilor pentru obținerea de prestații sociale

Conform celor mai recente date de la Ministerul Muncii, în România erau , la finele lunii aprilie un număr de 236.864 beneficiari ai venitului minim de incluziune, ce înlocuiește fostele ajutoare sociale.

Venitul minim de incluziune este sprijinul financiar acordat de stat pentru a asigura nivelul de trai minimal, pentru familiile și persoanele singure aflate în situația de dificultate. Acesta înlocuiește ajutorul social şi alocaţia pentru susţinerea familiei și a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

În primele trei luni din acest an, 6.582 beneficiari ai venitului minim de incluziune au refuzat să presteze ore în folosul comunității sau să se prezinte la agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă.

Asta deși conform Legea nr.196/2016, ”persoanele apte de muncă beneficiare de venit minim de incluziune au obligația să presteze, lunar, acțiuni sau lucrări de interes local și să își caute un loc de muncă prin intermediul agențiilor teritoriale pentru ocuparea forței de muncă”. Drept urmare, cei care au refuzat să muncească au rămas fără venitul minim de incluziune.

Conform datelor publicate de minister, pentru prima parte aanului 2024, cei mai mulți beneficiari ai venitului minim de incluziune sunt în județele Dolj (12.923), Bacău (11.831), Buzău (9.951), Suceava (9.875), Iași (9.80), Teleorman (9.744) și Vaslui (9.544).

La polul opus, cei mai puțini beneficiari ai venitului minim de incluziune sunt în București (386), Ilfov (999) și Timiș (1.630).

În prezent 2,5 milioane de români, beneficiază de vouchere sociale la alimentare, în valoare de 250 de lei. Cheltuiala totală făcută de la Buget este de peste 600 milioane de lei.