Ce poate face România dacă o dronă sovietică ne cade în cap? Mai nimic! Document alarmant semnat de ministrul Angel Tîlvăr

România se află într-o poziție vulnerabilă în fața riscurilor de securitate generate de amenințările aeriene externe.

Un răspuns al ministrului Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, la o interpelare formulată de deputatul Bogdan-Alexandru Bola scoate în evidență lacunele din sistemul de apărare al spațiului aerian românesc și necesitatea unor măsuri suplimentare pentru a face față provocărilor actuale.

Amenințările aeriene din vecinătatea imediată

Recent, județul Tulcea și zonele adiacente din Constanța au fost martore ale unor incidente grave, în care drone ce provin din Ucraina au pătruns ilegal în spațiul aerian românesc. Un astfel de incident a avut loc pe 8 septembrie 2024, când un grup de drone rusești a violat teritoriul național, provocând o stare de alertă în zonele de frontieră. Deputatul Bogdan-Alexandru Bola a solicitat detalii despre capacitatea Armatei României de a reacționa rapid și eficient în astfel de cazuri și despre măsurile de protecție implementate pentru a preveni incursiuni similare.

22:45, 21.11.2024 • ECONOMIE

O delegație Airbus în vizită la București

20:16, 19.11.2024 • ACTUALITATE

Ministrul Angel Tîlvăr, la reuniunea Comitetului Director al EDA

Slăbiciuni în apărarea aeriană

În răspunsul său, ministrul Angel Tîlvăr a subliniat faptul că Ministerul Apărării Naționale a început deja analizele pentru reglementarea modului în care forțele armate ar putea interveni în fața aeronavelor neautorizate. Totuși, un proiect de act normativ care reglementează intervențiile în cazul pătrunderii ilegale în spațiul aerian românesc este în procedură de avizare interinstituțională, iar ministrul a recunoscut că legislația actuală, adoptată în 2001, nu reflectă complexitatea noilor amenințări. De asemenea, se estimează că ajustările necesare vor impune o perioadă mai lungă de timp pentru a fi implementate în mod eficient.

Capacitatea de intervenție a Armatei

Ministrul a menționat că, în prezent, reacțiile Armatei României sunt limitate la situațiile în care o amenințare iminentă poate fi anticipată. Drept urmare, dronele care nu reprezintă o amenințare directă pentru teritoriul național nu pot fi doborâte imediat, ceea ce face ca România să fie vulnerabilă la atacuri aeriene ce nu sunt neapărat destinate unui impact direct, dar care pot escalada rapid. Aceasta limitează capacitatea de reacție rapidă a autorităților române în fața unor amenințări emergente.

Colaborarea internațională și măsurile de protecție a populației

În ciuda provocărilor interne, ministrul Tîlvăr a subliniat importanța colaborării cu partenerii internaționali, în special în cadrul NATO, pentru protejarea spațiului aerian românesc. De asemenea, au fost instituite măsuri de protecție pentru localitățile aflate la graniță, cum ar fi construcția de spații de protecție în Plauru, o zonă aflată sub o mare presiune din cauza proximității conflictului din Ucraina. Totuși, acest tip de protecție nu este încă disponibil în toate localitățile de frontieră, iar procesul de implementare continuă să fie unul lent.

Fragmentele dronelor și riscurile asupra infrastructurii

Un alt aspect important menționat de ministrul Tîlvăr se referă la riscurile generate de fragmentele dronelor distruse de apărarea ucraineană. Aceste fragmente pot ajunge pe teritoriul românesc și, deși nu au fost înregistrate până acum incidente grave, pot reprezenta o amenințare indirectă pentru populație și infrastructură. În acest sens, continuarea cercetărilor și monitorizării terenului, în special în zonele de pe Dunăre, este esențială pentru a preveni orice efecte negative asupra siguranței naționale.

Provocările și necesitatea îmbunătățirii capacităților de apărare

Răspunsul ministrului Angel Tîlvăr subliniază că, în ciuda eforturilor depuse, România încă se confruntă cu lacune în apărarea aeriană și necesită o adaptare rapidă a legislației și a procedurilor pentru a putea răspunde eficient riscurilor tot mai mari. În contextul tensiunilor geopolitice, România se află într-o poziție extrem de vulnerabilă, iar măsurile de protecție, chiar și atunci când sunt implementate, rămân insuficiente pentru a asigura o apărare completă în fața amenințărilor externe. În acest sens, este imperativă consolidarea capacităților de reacție ale Armatei României și o mai mare eficiență în gestionarea riscurilor de securitate aeriană.