S-au calculat pagubele produse de animalele sălbatice ale României: Statul suplimentează bugetul pentru despăgubiri

Guvernul României va aloca în 2024 o sumă considerabilă pentru a suplimenta bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, destinată plății despăgubirilor pentru pagubele cauzate de animalele sălbatice.

În România, animalele sălbatice continuă să producă daune semnificative în rândul agricultorilor, fermierilor și proprietarilor de animale domestice, fiind necesare măsuri urgente pentru acoperirea pagubelor provocate de faunei de interes cinegetic. Potrivit unei analize recente, Guvernul României va aloca în 2024 o sumă considerabilă pentru a suplimenta bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, destinată plății despăgubirilor pentru pagubele cauzate de animalele sălbatice.

Sumă alocată pentru despăgubiri: 6,4 milioane lei

În cadrul unui proiect de hotărâre, Guvernul va apropa azi suplimentarea cu 6.418.000 lei a bugetului Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, suma fiind destinată acoperirii despăgubirilor pentru pagubele produse în perioada iulie-septembrie 2024, precum și dobânzilor aferente tranșelor salariale plătite în baza sentințelor civile și hotărârilor judecătorești. Aceste despăgubiri sunt esențiale pentru a compensa daunele suferite de producători și cetățeni ca urmare a atacurilor animalelor din speciile de faună de interes cinegetic, inclusiv urși, mistreți, căprioare și lupi.

19:29, 23.10.2024 • ACTUALITATE

Guvernul înființează azi Carpatica Feroviar, noua CFR Marfă

11:40, 14.10.2024 • ECONOMIE

Romarm și insolventa Romaero nu mai au bani pentru salarii! Salvarea vine de la bugetul paralel

Potrivit datelor oficiale, până la data de 31 septembrie 2024, din suma totală de 23.800.000 lei alocată la începutul anului, au fost efectuate plăți în valoare de 21.023.000 lei, lăsând restanțe de 3.290.000 lei pentru lunile iulie și august. Guvernul consideră necesar să suplimenteze acest buget pentru a acoperi diferențele și a respecta termenul de plată de 30 de zile pentru despăgubirile restante, prevăzut de lege.

Regulamente și măsuri de protecție a faunei

În baza legislației actuale, fauna de interes cinegetic este protejată de Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic nr. 407/2006, fiind reglementată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor. Animalele sălbatice, considerându-se o resursă naturală regenerabilă și un bun public de interes național și internațional, pot cauza daune economice semnificative în agricultură, silvicultură, dar și prin accidente de circulație. Astfel, Legea nr. 407/2006 reglementează atât drepturile proprietarilor de terenuri agricole și păduri, cât și obligațiile acestora în privința protecției faunei și obținerii de despăgubiri.

În 2023, prin Hotărârea Guvernului nr. 3/2023, s-a stabilit un sistem de acordare a despăgubirilor care acoperă o gamă largă de pagube, de la distrugerea culturilor agricole și a animalelor domestice, până la accidentele de circulație provocate de animale sălbatice. Scopul acestor reglementări este de a asigura despăgubiri corecte și în timp util pentru victimele acestor evenimente.

Ce înseamnă ”faună de interes cinegetic”

„Fauna de interes cinegetic” se referă, de obicei, la anumite specii de animale care sunt vânate legal și reglementat pentru recreere, controlul populației sau pentru scopuri economice (ex. vânători). În România, aceste specii sunt selectate în funcție de legile naționale și de regulamentele privind gestionarea resurselor naturale. Iată câteva dintre animalele care sunt incluse în categoria „fauna de interes cinegetic”:

1. Mamifere:
   • Cerb (Cervus elaphus) – una dintre cele mai mari specii de vânat din România, vânată pentru trofee și carne.
   • Capră neagră (Rupicapra rupicapra) – un animal montan, vânat pentru carne și trofee.
   • Mistreț (Sus scrofa) – foarte întâlnit în pădurile din România, vânat pentru carne.
   • Lup (Canis lupus) – protejat, dar în anumite cazuri gestionat din punct de vedere cinegetic, mai ales în zonele unde se consideră că populațiile sunt prea mari și ar putea afecta echilibrul ecologic.
   • Urs (Ursus arctos) – este o specie reglementată, iar vânătoarea este permisă doar în anumite condiții stricte (de exemplu, pentru controlul populației în zonele unde sunt conflicte cu oamenii).
2. Păsări:
   • Fazan (Phasianus colchicus) – o pasăre de vânătoare populară, inclusă în reglementările cinegetice.
   • Găinușă de munte (Tetrao urogallus) – o specie montană de păsări, vânată în anumite perioade ale anului.
   • Rața (Anas platyrhynchos și altele) – rațele sunt vânate în anumite regiuni, în special în zonele de deltă și lacuri.
   • Gâsca (Anser anser) – de asemenea, o pasăre de vânătoare, în special în zonele umede.
3. Alte specii:
   • Veverița (Sciurus vulgaris) – uneori inclusă în reglementările cinegetice pentru vânătoare.
   • Iepurele (Lepus europaeus) – vânat pentru carne.

Aceste specii sunt selectate în funcție de impactul lor asupra ecosistemului, de modul în care populațiile lor pot fi gestionate, și de cerințele economice și recreative ale vânătorii. În plus, pentru unele dintre aceste animale, vânătoarea este reglementată prin perioade specifice, limite de vânătoare și restricții, pentru a asigura un echilibru între protecția faunei și gestionarea sustenabilă a resurselor.