Birocrația blochează dezvoltarea apelor minerale din România! Cazul zăcământului de la Valea Lungă

În România, procesul birocratic complicat și lent, în jurul administrării și exploatării zăcămintelor de apă minerală, poate împiedica dezvoltarea unui sector cu un mare potențial economic. 

Un exemplu semnificativ este cazul zăcământului de apă minerală din Valea Lungă, un proiect care a fost blocat de birocrație de ani buni, deși autoritățile române au luat, în 2022, o decizie esențială pentru valorificarea acestei resurse.

Într-o notă de fundamentare a unui proiect de act normativ referitoare la includerea zăcământului de apă minerală din Valea Lungă în inventarul public al statului, se precizează că „acest demers este necesar pentru a permite autorităților competente să efectueze acțiuni de protecție a resurselor naturale”. Totuși, procesul birocratic a continuat să întâmpine obstacole, iar, în prezent, apa minerală din zona respectivă nu este utilizată, iar reglementările pentru exploatarea resursei nu sunt încă finalizate.

Această situație subliniază problema birocratică mai largă cu care se confruntă industria apelor minerale din România. În multe cazuri, procesul de autorizare și licențiere a acestor zăcăminte devine un drum lung și anevoios, care nu doar că descurajează investitorii, dar duce și la stagnarea unui sector cu potențial economic semnificativ. De exemplu, potrivit notei de fundamentare, „procedurile birocratice lungi și complicate pentru obținerea autorizațiilor necesare pentru exploatarea resurselor apelor minerale” sunt un obstacol direct în calea dezvoltării acestui sector.

Un alt aspect important subliniat în document se referă la impactul asupra mediului. În mod corect, autoritățile trebuie să asigure o protecție adecvată a resurselor naturale. Totuși, acest lucru nu ar trebui să însemne blocarea unor proiecte care pot fi implementate într-un mod sustenabil. Nota de fundamentare sugerează că „din cauza reglementărilor excesive și neclare, nu se reușește să se creeze o balanță între protecția resursei naturale și stimularea dezvoltării economice”. Astfel, în loc să sprijine dezvoltarea sustenabilă a sectorului apelor minerale, reglementările actuale au dus la o stagnare prelungită.

În plus, autoritățile române ar trebui să adopte un cadru legislativ mai flexibil, care să permită o gestionare mai rapidă și mai eficientă a resurselor naturale. „Este necesar ca cadrul legislativ să fie mai transparent și mai clar, astfel încât investitorii să poată să își dezvolte proiectele fără să fie blocați de reglementări contradictorii și ineficiente”, se arată în nota de fundamentare. Acest lucru ar putea contribui nu doar la dezvoltarea economică a regiunilor unde se află aceste resurse, dar și la crearea unui model sustenabil de exploatare, care să asigure protecția mediului.

La nivelul Uniunii Europene, multe dintre țările membre au implementat deja reglementări clare și procese eficiente care au permis un management mai bun al apelor minerale. România ar putea învăța din aceste exemple și să implementeze reglementări care să sprijine dezvoltarea economică și, totodată, protejarea resurselor naturale. În acest sens, nota de fundamentare sugerează că „adoptarea unui sistem mai transparent și mai eficient pentru autorizarea proiectelor de exploatare ar permite valorificarea acestui potențial economic, fără a pune în pericol mediul înconjurător”.

Pe lângă reglementările mai flexibile, autoritățile ar trebui să asigure o cooperare mai strânsă între instituțiile implicate. Un proces administrativ mai rapid și o coordonare mai bună între autoritățile locale și centrale ar reduce semnificativ întârzierile care afectează dezvoltarea proiectelor de apă minerală. „Colaborarea interinstituțională și simplificarea procedurilor administrative sunt esențiale pentru a încuraja investițiile în acest sector”, se menționează în document.

Prin urmare, România ar putea transforma resursele sale naturale, inclusiv apele minerale, într-un sector economic de succes, care să aducă beneficii semnificative atât economiei, cât și mediului. Însă pentru a face acest lucru, autoritățile trebuie să își regândească abordarea birocratică și să adopte reglementări mai clare, mai eficiente și mai flexibile. Astfel, România ar putea deveni un jucător important pe piața apelor minerale din Europa, valorificându-și resursele într-un mod sustenabil și profitabil.