VIDEO Topul firmelor 2024. Daraban (CCIR): Sunt foarte puțini jucători care duc economia în spate

Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) realizează, începând din 1994, Topul Național al Firmelor (TNF), fiind singura instituție abilitată printr-o lege organică să stabilească o astfel de ierarhie la nivelul întregii țări.

Topul Național al Firmelor este un reper pentru mediul de afaceri, un clasament al celor mai competitive firme din România. Ca în orice alt domeniu, și în sectorul economic performanța trebuie recunoscută, iar succesul recompensat!

Potrivit datelor statistice care au stat la baza realizării Topului Național al Firmelor 2024, cele 12.897 de companii clasate pe primele 10 poziții oferă 1.342.380 de locuri de muncă.

Mediul de business din România este foarte polarizat

La realizarea clasamentului Topul Național al Firmelor 2024 au fost analizate 866.601 de bilanțuri financiar-contabile ale companiilor active în România. Dintre acestea, 334.870 de bilanțuri au intrat în competiția pentru primele 10 poziții în clasamentul național, în conformitate cu metodologia de realizare a topurilor de firme implementată de Camerele de Comerț în toate județele țării. Pe primele 10 locuri sunt 12.897 de societăți, 12.870 de societăți care au un total de 270,15 miliarde de euro cifră de afaceri, reprezentând 55,14% din cifra de afaceri totală de la cei 866.601, a căror cifră de afaceri este de 490,66 miliarde euro”.

„Ni se arată încă o dată că mediul de business din România este foarte polarizat. Sunt foarte puțini jucători care duc în spate această economie și, nu în ultimul rând, această țară.(…) Pentru noi acest top reprezintă o oglindire a economiei românești. Noi tragem concluzii, spre deosebire de guvernanți – și de ani de zile încercăm să le traducem guvernanților că nu pot crea politici economice fără să cunoască cine sunt pacienții din teren, jucătorii”, a afirmat președintele CCIR, Mihai Daraban.

A crescut cifra de afaceri cu 102 miliarde de euro

Președintele CCIB a menționat că s-a înregistrat „o creștere spectaculoasă, de la anul pandemic 2021, la anul fiscal 2022”.

„A fost o creștere de la 392 de miliarde de euro la 494 de miliarde de euro, deci practic a crescut cifra de afaceri cu 102 miliarde de euro. Iată, anul acesta că am ajuns la un palier. E palier care, după părerea mea, lăsând la o parte că a scăzut puțin de la 494 la 490,66 miliarde euro, e un palier care va dura mai mult în istoria viitoare a României. Nu văd spectaculozități, nu văd să apară ceva wow care să crească această cifră de afaceri”, a adăugat Mihai Daraban.

Avem nevoie de un cod fiscal permisiv realizabil pe fondul unor scăderi ale cheltuielilor statului

În opinia lui Mihai Daraban, mediul de afaceri are nevoie de o fiscalitate redusă, iar aceasta se poate realiza pe fondul unor scăderi ale cheltuielilor statului.

„Noi avem nevoie de un cod fiscal permisiv. Paradoxal, știu că mi-e jenă să spun azi, că avem nevoie de o fiscalitate redusă, dar şi asta se poate realiza pe fondul unor scăderi ale cheltuielilor statului. Eu mi-aș dori să ajungem la Codul fiscal implementat de Victor Ponta, care probabil a fost cel mai liberal Cod fiscal de după Revoluție, dar nu știu în ce măsură va putea el să aibă puterea de convingere să-l introducă. În orice caz, noi avem nevoie de acel cadru legislativ fiscal permisiv (…) Trebuie să vedem ce vrea consumatorul din România – şi să încercăm să sprijinim – şi mă bucur să aud cuvântul reindustrializare – să aducem acele entități de producție să satisfacă cerințele consumatorului român”, a punctat Daraban.

Prezent la eveniment, ministrul Energiei Sebastian Burduja a subliniat importanta mediului de afaceri privat care reflectă o „viziune sănătoasă a companiilor”.

„Curajul celor din economia privată de a veni cu proiecte ne-a ajutat să atragem în acest mandat la Ministerul Energiei peste 13 miliarde euro. Și avem proiecte care reflectă viziunea sănătoasă a companiilor. Avem tot mai multe proiecte acum, intrate în finanțare, pentru producția de panouri fotovoltaice sau baterii pentru stocarea energiei. Este spectaculos că tranziția energetică va însemna, astfel, nu doar securitate și independență energetică sau prețuri mai mici, ci și intrarea firmelor românești pe o piață competitivă a producției de echipamente și componente în sprijinul tranziției energetice.
Și la Ministerul Digitalizării, și acum la Ministerul Energiei, am avut un dialog permanent cu mediul de afaceri. Nu se poate fără. Și în această seară, am reafirmat faptul că Ministerul Energiei va rămâne un partener al companiilor din această țară. Experiența mediului de afaceri în ceea ce privește gestionarea unor capitole precum atragerea de finanțări, dar și expertiza specialiștilor din companii în domeniile tehnologiilor noi trebuie folosite, nu irosite, căci doar așa vom câștiga cu toții”, a spus Burduja.

Și Ștefan Radu Oprea, ministrul Economiei, a urcat pe scenă amintind de programul guvernamental PSD și în special de reindustrializare.

„Am avut onoarea să prezint viziunea Guvernului Marcel Ciolacu asupra viitorului economiei românești. Am vorbit despre reindustrializare și șansa unică a României în peisajul Uniunii Europene. Sectorul industriilor energointensive va face investiții în România pentru că suntem cei mai competitivi din acest punct de vedere. Geografia și geologia ne sunt prietene de data asta”, a afirmat Oprea.

Clasamentul Topul Național al Firmelor se bazează pe următorii indicatori economici: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficiența utilizării resurselor umane și eficiența utilizării capitalului angajat.

Repartizate pe sectoare economice, datele indică faptul că domeniul industriei oferă cele mai multe locuri de muncă (543.457), urmat de servicii (335.258), comerț (265.706), turism (29.683), cercetare-dezvoltare și high-tech (85.141), agricultură, silvicultură și pescuit (34.377), și construcții (48.758).