Adevărații câștigători ai alegerilor din SUA: populiștii de dreapta ai Europei

Victoria surprinzătoare a fostului președinte american Donald Trump în alegerile din SUA a fost primită cu entuziasm de o serie de lideri europeni populiști, care văd în acest succes o oportunitate de a-și consolida propriile poziții politice și de a promova o agendă conservatoare.

În timp ce multe națiuni europene se confruntă cu instabilitate politică și economică, liderii precum Viktor Orbán din Ungaria și Giorgia Meloni din Italia consideră că victoria lui Trump poate fi cheia unei noi ordini politice în Europa, arată Politico.

Orbán și sărbătoarea înfrângerii globalismului

Premierul ungar Viktor Orbán, unul dintre cei mai vocali susținători ai lui Trump în Europa, a profitat de prilejul alegerilor americane pentru a-și reafirma opoziția față de politicile Bruxelles-ului. Orbán, un conservator ce susține valorile tradiționale și promovează o retorică anti-imigrație, vede în victoria lui Trump un semnal clar că agenda sa este pe drumul cel bun.

În ultimele săptămâni, Orbán a consolidat legăturile cu alți lideri populiști, organizând summituri chiar în capitala Ungariei, Budapesta, în timpul cărora a propus măsuri menite să redefinească relația dintre Europa și SUA.

20:33, 07.11.2024 • ALEGERI

Cristian Popescu Piedone îl ceartă pe Nicolae Ciucă pentru inconsecvență

21:34, 06.11.2024 • Internațional

Și-a recunoscut înfrângerea: Kamala Harris l-a sunat pe Donald Trump!

Agenda populiștilor: mai puțină influență a Bruxelles-ului, mai multă suveranitate

Victoria lui Trump a inspirat o serie de lideri populiști să conteste și mai vehement autoritatea Uniunii Europene. Atât Orbán, cât și Meloni – premierul Italiei – au militat pentru mai multă suveranitate în detrimentul directivelor impuse de Bruxelles. Această victorie americană le oferă o justificare suplimentară pentru a continua lupta împotriva politicilor UE privind imigrația și schimbările climatice.

Cu economiile și guvernele tradiționale din Franța și Germania aflate în criză, populiștii văd acum o oportunitate de a-și impune mai ferm poziția în Uniunea Europeană.

Meloni, Nehammer și ideologia comună cu Trump

Prim-ministrul italian Giorgia Meloni și cancelarul austriac Karl Nehammer se numără printre liderii europeni care împărtășesc ideologia conservatoare a lui Trump. Deși Meloni se distanțează de poziția pro-rusă a lui Orbán, ea a salutat victoria lui Trump, afirmând că această alianță cu SUA îi va oferi Italiei o voce mai puternică în Europa.

Pentru Meloni, triumful lui Trump reprezintă un impuls în promovarea valorilor conservatoare în rândul țărilor membre ale Uniunii Europene.

Impactul realegerii lui Trump asupra politicii Europei: o politică a pragmatismului

Victoria lui Trump a generat îngrijorări cu privire la viitorul sprijinului american pentru Ucraina, având în vedere pozițiile lui Trump, care au fost adesea favorabile Rusiei. În acest context, Orbán a cerut Uniunii Europene să adopte o „strategie nouă” pentru Ucraina, care să nu mai depindă de ajutorul american. Această situație pune liderii europeni în fața unei dileme, forțându-i să-și reevalueze politicile externe și să caute modalități de a-și asigura securitatea în absența unei susțineri clare din partea SUA.

Emmanuel Macron, președintele Franței, și alți lideri europeni, precum ministrul polonez de externe, au susținut ideea unei Europe mai autonome, care să nu depindă de aliații externi pentru securitatea sa. Această poziție reflectă o schimbare în prioritățile de securitate ale Europei, determinată de instabilitatea pe scena politică americană și de creșterea influenței Rusiei în regiune.

O Europă fragmentată. Lideri în competiție pentru atenția lui Trump

În ciuda apelurilor pentru unitate, mulți experți și diplomați europeni anticipează o tendință de divizare între statele membre ale UE în efortul lor de a obține avantaje individuale.

Gérard Araud, fost ambasador al Franței în SUA, a comentat că se așteaptă ca liderii europeni să „dea năvală” la Mar-A-Lago pentru a obține un tratament preferențial în relația cu Washingtonul. Această competiție între liderii europeni pentru favorurile Americii poate amplifica tensiunile deja existente în cadrul Uniunii și poate submina orice încercare de consolidare a unei poziții comune pe scena internațională.

Liderii UE față în față cu ascensiunea populismului

Cu o serie de summituri programate în Budapesta sub președinția rotativă a UE, deținută de Ungaria, liderii europeni sunt puși în situația de a interacționa direct cu Orbán și aliații săi populiști. Decizia de a organiza aceste întâlniri în Ungaria nu este lipsită de controverse, iar mulți lideri se tem că Orbán va profita de această oportunitate pentru a-și impune agenda și pentru a submina autoritatea Bruxelles-ului.

Mai mult, liderii conservatori au sugerat că Orbán ar putea încerca să-l implice pe Trump în summituri prin intermediul unor video-conferințe, ceea ce ar reprezenta un gest simbolic de susținere pentru o schimbare de paradigmă în UE.

O schimbare profundă a valorilor occidentale

Pentru Orbán și aliații săi, victoria lui Trump oferă șansa redefinirii „Occidentului” ca un spațiu în care valorile conservatoare, tradiționale și familiare sunt promovate și protejate în fața presiunilor globaliste și liberale.

Liderii conservatori din Europa consideră că această schimbare va determina o reorientare a politicilor sociale și economice ale Occidentului, iar Trump va deveni figura centrală a unei noi ordini bazate pe suveranitate națională și valori tradiționale.

Încotro se îndreaptă Europa?

Apariția unei axe conservatoare, susținută de lideri precum Orbán, Meloni și Trump, aduce o provocare serioasă la adresa unității europene și a politicilor tradiționale promovate de Bruxelles.

Alegerea lui Trump pare să le ofere acestora o mai mare încredere în promovarea unei Europe a națiunilor suverane, în detrimentul unei Europe unite și integrate.

Într-un context de instabilitate și schimbare politică, viitorul Uniunii Europene devine din ce în ce mai incert, iar tensiunile dintre aliații săi nu fac decât să adâncească diviziunile dintre statele membre.