Cronica săptămânii internaționale. Ce se întâmplă în lume. Realegerea lui Trump și ecoul evenimentului

Săptămâna lui Donald Trump, aceasta ar fi eticheta celor șapte zile care au trecut. Un președinte american care a surprins întreaga lume prin realegerea sa, cu un vot zdrobitor. De aici s-au născut discuții și dezbateri în fiecare colț de lume: ce urmări vor fi, cine și cum va fi afectat, cine l-a felicitat și cine se teme de Donald Trump?

 Ne pregătim să intrăm în Schengen și cu frontierele terestre, deși în Bulgaria există o evidentă instabilitate politică? Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova.

 Citiți Cronica evenimentelor internaționale pentru a afla ce s-a întâmplat în lume în săptămâna ce tocmai a trecut.

12:00, 27.10.2024 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale

ALEGERI ÎN SUA. Donald Trump este președinte ales. A revendicat victoria după ce a câștigat trei state-cheie / Republicanii vor controla Senatul

Donald Trump o conduce pe Kamala Harris în statele-cheie, în timp ce republicanii preiau Senatul

Candidatul republican Donald Trump o conduce pe democrata Kamala Harris în cursa pentru președinția Statelor Unite. Rezultatele preliminare au căzut miercuri, 6 noiembrie dimineața, în timp ce votul continuă în statele-cheie ale țării.

Când secțiile de votare din toată țara s-au închis, Donald Trump avea 246 de voturi în colegiul electoral, față de 182 pentru Kamala Harris, la 6:30 a.m. (ora Europei Centrale).

Votul prezidențial al SUA are 538 de voturi în colegiul electoral, distribuite între cele 50 de state ale țării și Districtul Columbia. Pentru a accesa președinția este necesară o majoritate simplă de 270 de voturi obținute de unul dintre candidați.

La începutul votului, Donald Trump a bifat două victorii decisive în Carolina de Nord, primul dintre cele șapte state-cheie care au fost decise după ce democrații au sperat să răstoarne statul tradițional republican, precum și statul Georgia.

Printre primii lideri străini care s-au grăbit să-l felicite s-au numărat vechii săi prieteni Benjamin Netanyahu și Viktor Orbán, premierii din Israel şi, respectiv, Ungaria, Volodimir Zelenski, președintele ucrainean, care știe că soarta ţării sale depinde de viitoarea politică de la Washington, dar şi Emmanuel Macron, președintele Franţei, și lideri din România, inclusiv președintele Klaus Iohannis.

 Bulgaria: Boyko Borissov, gata să-și sacrifice postul de prim-ministru pentru a forma o coaliție guvernamentală

Boyko Borissov, liderul partidului bulgar GERB, care a câștigat alegerile, s-a declarat gata să renunțe la locul de prim-ministru în viitoarele negocieri pentru formarea unui guvern la Sofia, arătând în același timp că va acționa ca singurul său compromis. Borissov susține că, făcând acest lucru, se compromite în negocierile pentru un guvern cu coaliția liberală We Continue Change — Democratic Bulgaria, a doua forță politică.

Pe 27 octombrie, GERB a câștigat alegerile anticipate cu 24,7% din voturi și are nevoie de sprijinul a cel puțin alte două partide pentru a forma o coaliție guvernamentală, coaliția liberală We Continue the Change – Bulgaria Democrată ocupând a doua poziție cu 14,3%.

Boyko Borissov a făcut ca alegerea unui candidat GERB pentru funcția de președinte al Parlamentului să fie o condiție pentru participarea partidului său la negocierile privind formarea cabinetului.

„Cu această victorie clară și strălucitoare a GERB, parlamentarismul cere ca președintele Parlamentului să vină din GERB. Și dacă vor decide să creeze obstacole inutile, nu vom mai participa la discuții. Cu nimeni. Pentru că nu este corect”, a declarat politicianul luni, 4 noiembrie.

Poziția lui Boyko Borissov și a coaliției liberale crește probabilitatea ca Bulgaria să se îndrepte spre cele opt alegeri anticipate în trei ani și jumătate, care vor avea loc în februarie 2025. În același timp, declarațiile politice de după alegerile din Bulgaria sugerează că formarea unui nou guvern va depinde de rolul politicianului bulgar Delyan Peevski – un fost om de afaceri care a fost sancționat de Washington și Londra pentru corupție.

Coaliția liberală a pus o condiție ca Boyko Borissov să se asigure că nu va intra în contact cu Delyan Peevski, șeful Mișcării pentru Drepturi și Libertăți.

Boyko Borissov, care a fost acuzat de We Continue Change – Bulgaria Democrată și de alte partide de dependență de Delyan Peevsky, a refuzat să ia o poziție clară față de politicianul sancționat prin Legea Magnitsky. Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți este a patra forță parlamentară ca mărime, cu 11,5% din voturi.

 Premierul irlandez intenționează să organizeze alegerile legislative pe 29 noiembrie

Premierul irlandez, Simon Harris, a anunțat că va solicita dizolvarea Dáil (Camera inferioară a Parlamentului) vineri, 8 noiembrie, în vederea stabilirii alegerilor legislative pentru 29 noiembrie.

„Intenționez să cer dizolvarea Dáil vineri și sper că votul va avea loc pe 29 noiembrie”, a anunțat prim-ministrul la postul național RTÉ miercuri (6 noiembrie).

De câteva zile circulă în țară zvonuri despre alegeri iminente. Următoarele alegeri urmau să aibă loc înainte de 22 martie, dar Simon Harris a anunțat că este gata să ceară cetățenilor să meargă acum la vot, după ce Camera inferioară a Parlamentului irlandez a adoptat marți, 5 noiembrie, un proiect de lege important al legii finanțelor legat de bugetul pe 2025.

Pentru a convoca oficial alegerile, Simon Harris trebuie să meargă la Áras an Uachtaráin, reședința oficială a președintelui irlandez, Michael D. Higgins, și să-i ceară să dizolve Camera. Odată ce dizolvarea a fost dispusă de către președintele irlandez, iar notificările legale cu privire la alegeri au fost trimise în toată țara, ministrul va stabili data exactă pentru vot.

Simon Harris conduce un guvern de coaliție cu trei partide, format din propriul partid, Fine Gael (afiliat Partidului Popular European de centru-dreapta), rivalul său tradițional, Fianna Fáil (Reînnoirea Europei) și Verzii. Principalul partid de opoziție este Sinn Féin, naționalist de stânga (afiliat grupului de stânga din Parlamentul European).

Austriacul Magnus Brunner, sub focul comisiei LIBE

Comisarul desemnat pentru afaceri interne și migrație, Magnus Brunner, este audiat de Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, marți, 5 noiembrie, în timp ce capitalele europene fac eforturi pentru o politică mai dură a Uniunii față de migrație.

Magnus Brunner a fost însărcinat de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu supravegherea portofoliului de Afaceri Interne și Migrație, un dosar foarte sensibil și pentru care austriacul nu părea, la prima vedere, a fi candidatul cel mai evident.

Numirea acestuia din urmă a surprins la Bruxelles. Austria părea să urmărească un portofoliu economic, iar pregătirea profesională a lui Magnus Brunner nu-l recomanda pentru această funcție. Viena a manifestat întotdeauna o poziție fermă în problemele migrației.

„Magnus Brunner este considerat foarte cooperant și nu a fost niciodată un mic soldat al partidului”, a calificat în urmă cu câteva săptămâni, pentru Euractiv, Reinhard Heinisch, profesor de politică austriacă la Universitatea din Salzburg, referindu-se la însăși firma Partidului Popular Austriac (ÖVP, Partidul Popular European/PPE) privind imigrația.

„A încercat să mențină o anumită distanță și a evitat să ia poziții ideologice puternice. În acest sens, el se prezintă ca un personaj rezonabil”, a adăugat Reinhard Heinisch.

Se știe că Magnus Brunner a ocupat funcția de ministru austriac de Finanțe din 2021. Anterior, a fost secretar de stat pentru Acțiune Climatică și Energie și are experiență în lumea afacerilor.

 Comisia Europeană recomandă deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova

Comisia Europeană a recomandat miercuri (8 noiembrie) deschiderea negocierilor de aderare la UE cu Ucraina și Moldova – precum și cu Bosnia mai târziu –, odată ce aceste țări vor finaliza implementarea reformelor-cheie aflate în așteptare.

În prezent, opt țări sunt candidate oficiale la aderarea la UE: Serbia, Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Moldova, Muntenegru, Ucraina și Turcia. Georgia și Kosovo sunt considerate potențiali candidați.

În fiecare an, Comisia Europeană își publică raportul privind extinderea pentru a face un bilanț al progreselor înregistrate de diferitele țări în direcția aderării lor la bloc.

Dacă extinderea a rămas în impas în ultimii ani, începutul războiului din Ucraina pare să fi reaprins discuțiile.

La 28 februarie 2022, la patru zile după începerea invaziei ruse, Kievul și-a depus cererea de aderare la UE. A fost urmat de Chișinău, câteva zile mai târziu. În iunie același an, cele două țări au obținut statutul de candidat oficial.

Premierul României plănuiește ca România să intre în Spațiul Schengen până în Paștele 2025

România ar trebui să aibă acces la frontierele terestre ale Spațiului Schengen până la sfârșitul lunii decembrie, a anunțat, joi, premierul Marcel Ciolacu, convins că românii vor putea trece fără control granițele din martie anul viitor.

O decizie privind aderarea României și Bulgariei la Schengen cu frontiere terestre ar putea fi luată de COREPER la începutul lunii viitoare, urmată de reuniunea Consiliului UE în formatul său „Justiție și Afaceri Interne” (JAI) din 13 decembrie, a declarat premierul român. „Aceasta înseamnă că controalele la frontierele terestre vor fi ridicate în martie, permițând românilor să călătorească în UE fără controale la frontieră până la Paștele 2025”, a adăugat el.

„În perioada sărbătorilor de Paști, românii vor putea, cel mai probabil, să călătorească în Spațiul Schengen”, a spus Marcel Ciolacu la începutul ședinței de guvern de joi (7 noiembrie).

„Discuțiile și negocierile sunt încă în desfășurare”, a declarat ministrul de Interne Cătălin Predoiu, salutând declarația lui Magnus Brunner, comisarul austriac desemnat pentru Afaceri interne și migrație, în cadrul unei audieri în Parlament, membru european al Comisiei pentru Libertăți civile, Justiție și Interne.

Magnus Brunner și-a exprimat sprijinul pentru aderarea rapidă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen.

La aceeași audiere, europarlamentarul bulgar Emil Radev (GERB, Partidul Popular European) și-a exprimat îngrijorarea cu privire la necesitatea unor finanțări suplimentare pentru securizarea granițelor în state precum Bulgaria, ca parte a pregătirilor pentru aderarea la Spațiul Schengen.

Bulgaria lansează construcția unui proiect nuclear „ireversibil”, cu reactoare americane de 14 miliarde de dolari

Guvernul bulgar a început luni (4 noiembrie) construcția a două reactoare nucleare care utilizează tehnologii americane, semnând un prim contract în valoare de aproape 350 de milioane de dolari.

Parlamentul bulgar a optat pentru construirea noilor reactoare nucleare folosind tehnologia AR-1000 de la compania americană Westinghouse, construcția fiind realizată de compania coreeană Hyundai.

Noul acord face ca proiectul nuclear să fie „ireversibil”, a spus ministrul Energiei, Vladimir Malinov, adăugând că până la sfârșitul anului viitor guvernul va cunoaște costul final al proiectului și fezabilitatea sa economică.

Primul dintre cele două noi reactoare nucleare este de așteptat să producă energie electrică din 2034.

Se preconizează că reactoarele vor costa mai mult de 14 miliarde de dolari, iar statul va fi investit aproape 1 miliard de dolari în compania de proiect Kozloduy-New Capacities.

Guvernul bulgar ar putea primi finanțare de 8 miliarde de dolari de la banca americană de export Exim Bank, precum și un împrumut asemănător de la instituțiile sud-coreene care finanțează proiecte similare de experți.

Ministrul bulgar al Energiei a spus că US Exim Bank va finanța activitățile Westinghouse și ale subcontractanților bulgari, în timp ce Coreea de Sud va sprijini Hyundai și companiile coreene implicate în proiect.

Bulgaria se așteaptă la cel puțin 700 de milioane de dolari din vânzarea a două reactoare nucleare rusești către Ucraina, pentru a finaliza centrala nucleară Hmelnytskyi.

Proiectul nuclear bulgar trebuie însă notificat Comisiei Europene, care să aprobe construcția celor două noi reactoare americane.

Cehia: victoria lui Donald Trump va întări Patrioții pentru Europa, spune opoziția cehă

Realegerea candidatului republican Donald Trump la prezidențialele americane va întări poziția Patrioților pentru Europa, a declarat, joi, 7 noiembrie, Karel Havlíček, vicepreședintele partidului de opoziție ceh ANO 2011 (Patrioți pentru Europa).

Grupul Patrioți pentru Europa din Parlamentul European a fost creat după alegerile europene din iunie 2024. Printre membrii fondatori se numără Rassemblement National, care deține președinția grupului, precum și liderul partidului ANO 2011 și fostul premier ceh, Andrej Babiš, premierul ungar, Viktor Orbán, și liderul Partidului Austriac pentru Libertăți (FPÖ), Herbert Kickl.

Vorbind despre victoria lui Donald Trump, Karel Havlíček a declarat presei cehe: „Vedem acest lucru ca un impuls pentru Patrioții pentru Europa din UE, deoarece ei sunt principalul partener republican al Uniunii. Ei împărtășesc opinii comune cu privire la imigrație, climă, politica energetică și securitate”.

Karel Havlíček a mai sugerat că realegerea lui Donald Trump ar putea aduce beneficii și Grupului de la Visegrád, care include Republica Cehă, Slovacia, Polonia și Ungaria – în ciuda rapoartelor recente privind diviziunile interne în aceste patru țări, în special din cauza sprijinului acordat Ucrainei în fața Rusiei.

În ceea ce privește relațiile dintre Cehia și Statele Unite, liderul opoziției se așteaptă la o scădere a interacțiunilor la nivel prezidențial, în timp ce relațiile guvernamentale vor rămâne neutre. El plănuiește, de asemenea, o presiune sporită pentru a pune capăt războiului din Ucraina.

„Uniunea Europeană trebuie să fie pregătită, dacă războiul se încheie, pentru potențiale noi valuri de migrație”, a spus el, citat de agenția de presă cehă.

Politicianul a mai subliniat că, printre migranții care sosesc, unii ar putea fi foști combatanți, ceea ce necesită o evaluare riguroasă a acceptării șederii lor, din perspectiva securității.

Karel Havlíček vede potențialele sosiri postbelice din Ucraina ca o amenințare semnificativă, deoarece participanții la război cu înaltă pregătire, probabil care suferă de traume fizice și psihologice legate de război, ar putea dori să se reîntâlnească cu familiile lor. „Trebuie să ne pregătim și să prevenim sosiri pe scară largă; forțele de securitate trebuie să fie pregătite”, a declarat el.

 Germania: Olaf Scholz, sub presiune pentru a organiza alegeri anticipate cât mai repede

După căderea guvernului german de miercuri, 6 noiembrie, Uniunea Creștin-Democrată (CDU), favorită a viitoarelor alegeri anticipate, îi cere cancelarului Olaf Scholz să anticipeze votul, deoarece este îngrijorată de capacitatea guvernului de a acționa în politica externă. Probleme şi la nivelul Uniunii Europene (UE).

Miercuri, 6 noiembrie, guvernul de coaliție tripartit format din Partidul Social Democrat (SPD), Verzii și Partidul Liber Democrat (FDP) s-a destrămat din cauza neînțelegerilor privind politica economică, care l-au determinat și pe Olaf Scholz să-l demită pe ministrul liberal de Finanțe, Christian Lindner, luni.

Inițial, următoarele alegeri naționale erau programate pentru 28 septembrie 2025. Dar, în timp ce Olaf Scholz intenționează să organizeze un vot de încredere pe 15 ianuarie, urmat de alegeri anticipate în martie, rivalul său creștin-democrat Friedrich Merz l-a întrebat pe cancelar în timpul unei scurte întâlniri de joi, 7 noiembrie, despre posibilitatea de a anticipa această dată.

Câteva „angajamente internaționale și decizii ale UE necesită acum un guvern german capabil să acționeze”, a explicat Friedrich Merz jurnaliştilor, joi dimineaţă, adăugând că votul de încredere ar trebui să aibă loc „cel târziu săptămâna viitoare”.

În timp ce Olaf Scholz nu poate fi forțat să solicite un vot de încredere, Friedrich Merz poate profita de faptul că guvernul minoritar al cancelarului ar avea nevoie de sprijin ocazional din partea CDU/CSU, pentru a adopta legi.

Friedrich Merz, candidatul CDU/CSU la funcția de cancelar, ar avea totul de câștigat în urma alegerilor anticipate. Într-adevăr, partidul său este în fruntea sondajelor cu peste 10% înaintea partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), care se află pe locul al doilea. AfD, împreună cu FDP al fostului ministru Christian Lindner, s-a alăturat, de asemenea, apelului lui Friedrich Merz pentru alegeri anticipate.

Criza germană nu este o veste atât de proastă pentru Europa

Perspectiva unor noi alegeri este mai degrabă binevenită în Uniunea Europeană, unde instabilitatea coaliției lui Olaf Scholz devenise o problemă cronică.

Provocată de întoarcerea lui Donald Trump la Casa Albă, zguduită de războiul din Ucraina, slăbită economic… UE are nevoie mai mult ca niciodată de o Germanie stabilă, pentru a merge mai departe.