Traseismul politic în alegerile parlamentare din 2024: cine sunt campionii vilegiaturismului politic

În contextul alegerilor parlamentare din 2024, fenomenul traseismului politic a revenit în prim-planul dezbaterilor publice din România. Conform unei analize realizate de Expert Forum, 6,39% dintre candidații înscriși în competiție au schimbat cel puțin un partid de-a lungul carierei lor politice. Această statistică evidențiază o practică persistentă în politica românească, unde migrația politică este adesea percepută ca o strategie pentru menținerea sau obținerea puterii.

Partidele cu cei mai mulți traseiști

Analiza Expert Forum relevă că partidele mai noi, precum SOS și AUR, înregistrează cele mai mari procente de candidați cu un istoric de migrație politică:

• SOS România: 11,79% dintre candidați au trecut anterior prin alte formațiuni politice.
• Alianța pentru Unirea Românilor (AUR): 11,11% dintre candidați au un trecut de traseism politic.

Aceste cifre sugerează că partidele emergente atrag politicieni cu experiență în alte formațiuni, posibil în căutarea unor oportunități mai bune sau a unei platforme care să le reflecte mai bine convingerile actuale.

Partidele cu cei mai puțini traseiști

La polul opus, partidele tradiționale și cele cu o bază etnică solidă prezintă cele mai mici procente de traseism:

• Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR): Doar 2,5% dintre candidați au migrat de la alte partide.
• Partidul Național Liberal (PNL): 3,2% dintre candidați au un istoric de migrație politică.
• Partidul Social Democrat (PSD): 4,1% dintre candidați au schimbat anterior partidul.

Aceste date indică o stabilitate mai mare în rândul candidaților acestor formațiuni, posibil datorită structurilor interne consolidate și a ideologiilor bine definite.

Distribuția geografică a traseismului politic

Fenomenul traseismului politic nu este uniform distribuit la nivel național. Anumite județe înregistrează procente mai ridicate de candidați cu un istoric de migrație politică:

• Județul Giurgiu: 12,5% dintre candidați sunt traseiști.
• Județul Teleorman: 11,8% dintre candidați au schimbat partidul.
• Județul Călărași: 10,9% dintre candidați au un trecut de migrație politică.

Aceste județe, situate în sudul țării, par să fie mai susceptibile la fenomenul traseismului, posibil din cauza dinamicilor politice locale și a influenței liderilor regionali.

Impactul traseismului asupra percepției publice

Traseismul politic este adesea perceput negativ de către electorat, fiind asociat cu lipsa de principii și oportunism. Un sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) în 2023 a relevat că 68% dintre respondenți consideră migrația politică drept un fenomen dăunător pentru democrație. Cu toate acestea, în ciuda percepției publice negative, traseismul rămâne o practică frecventă în politica românească.

Motivele traseismului politic

Migrația politică poate fi atribuită mai multor factori:

• Oportunități electorale: Politicienii pot migra către partide cu șanse mai mari de succes electoral în anumite regiuni.
• Divergențe ideologice: Schimbarea convingerilor personale sau nealinierea cu direcția partidului pot determina migrația.
• Presiuni interne: Conflictele cu liderii partidului sau lipsa de susținere pot împinge un politician să caute alte platforme.

Boală fără leac

Traseismul politic rămâne un fenomen semnificativ în peisajul electoral românesc, influențând atât dinamica internă a partidelor, cât și percepția publică asupra clasei politice. Deși partidele emergente par să atragă un număr mai mare de traseiști, formațiunile tradiționale mențin o stabilitate relativă în rândul candidaților lor. Pentru a recâștiga încrederea electoratului, partidele politice ar trebui să promoveze transparența și integritatea, descurajând migrația oportunistă și încurajând loialitatea față de principiile și valorile declarate.

Alte cifre

Raportul Expert Forum privind alegerile parlamentare din 2024 oferă o analiză detaliată a candidaturilor și a fenomenului traseismului politic. Pe lângă datele menționate anterior, raportul include și următoarele informații relevante:

Numărul total de candidaturi:

Pentru alegerile parlamentare din 2024, s-au depus 8.302 candidaturi, în creștere față de 7.136 în 2020 și 6.477 în 2016. Dintre acestea, 8.168 au fost validate: 2.906 pentru Senat și 5.262 pentru Camera Deputaților. De asemenea, au fost înregistrate 58 de candidaturi independente: 52 la Senat și 6 la Camera Deputaților.

Participarea femeilor în alegeri:

Procentul femeilor candidate a crescut la 35% în 2024, comparativ cu 29% în 2020. Cu toate acestea, doar 23% dintre candidate ocupă prima poziție pe listele de candidați, indicând o reprezentare redusă în poziții eligibile.

Competiția electorală:

La Camera Deputaților, cea mai mare competiție se înregistrează în județul Giurgiu, cu 23 de candidați pe loc, urmat de Mehedinți (22) și Călărași, Ilfov și Ialomița (21). La Senat, județul Mehedinți conduce cu 30 de candidați pe loc, urmat de Gorj și Brăila (29) și Giurgiu (28).

Candidaturi respinse și contestații:

Peste 50 de liste propuse de partide au fost respinse de birourile electorale județene. Nu au fost înregistrate respingeri în aproape jumătate dintre circumscripțiile electorale. Contestațiile și apelurile au vizat în principal validitatea semnăturilor de susținere și respectarea criteriilor legale de eligibilitate.

Transparența datelor publicate:

Raportul subliniază deficiențe în publicarea datelor de către birourile electorale, evidențiind lipsa de uniformitate și accesibilitate a informațiilor privind candidaturile și procesul electoral. Se recomandă îmbunătățirea transparenței și accesului public la datele electorale.

Aceste informații oferă o perspectivă amplă asupra contextului electoral din 2024, evidențiind atât progresele, cât și provocările în organizarea și desfășurarea alegerilor parlamentare din România.