Grindeanu promite noi kilometri de autostradă și investiții feroviare: „România se mișcă, dar mai e mult de lucru”
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a oferit detalii detaliate despre proiectele de infrastructură în curs, precum și despre obiectivele propuse în programul de guvernare al PSD pentru următorii ani. Ministrul a subliniat evoluțiile din domeniul transporturilor și a indicat o strategie realistă pentru extinderea rețelei de autostrăzi și drumuri expres, de care „clasa politică a rămas datoare poporului român” până în prezent.
Planurile realiste, proiecții prudente
În deschiderea conferinței de presă, Grindeanu a vorbit despre abordarea realistă a acestui program de guvernare: „Toate lucrurile le-am trecut prin… o sită, să zic așa, extrem de deasă, astfel încât să fie extrem de realiste.” Potrivit ministrului, PSD propune, într-un scenariu precaut, un ritm de dezvoltare de aproximativ „250 km de autostradă și drum expres anual”, ajungând astfel la o extindere de 1.000 km în următorii patru ani. Într-un scenariu optimist, România ar putea adăuga chiar 1.200–1.300 km de autostradă, a precizat Grindeanu.
De asemenea, ministrul a evidențiat progresele realizate în timpul mandatului său de trei ani, aducând în discuție reacțiile cetățenilor, care „văd pe unde merg în țară” schimbările și îmbunătățirile în infrastructura rutieră. El a subliniat că până la finalul anului 2024 se așteaptă să fie inaugurați între 250 și 300 km de autostradă și drum expres: „Ajungem. Ba chiar pot să vă spun că dacă lucrurile se aliniază, putem să ne apropiem chiar de 300.”
Marile proiecte ale anului 2024
Până la sfârșitul acestui an, ministrul estimează că vor fi finalizate tronsoane esențiale din infrastructura rutieră, printre care segmente de autostradă pe A7 (Focșani-Buzău) și două loturi de pe drumul expres Craiova-Pitești, dar și „cele două loturi între Ploiești și Buzău”, care sunt deja la 95% finalizare. „Eu sper, și credeți-mă că mă uit așa cum agricultorii se uită să plouă. Eu mă uit să fie vreme bună următoarele săptămâni, astfel încât ceea ce ne-am propus până la sfârșitul anului să poată fi dat în circulație”, a menționat Grindeanu.
În privința conectivității rutiere pe axa est-vest, ministrul a detaliat un plan care să permită deplasarea continuă pe autostradă între Nădlac și Constanța, odată cu finalizarea tronsoanelor dintre Pitești și Sibiu și a tronsonului Marginea-Oldea, din vestul țării.
Autostrada A8, prioritate pentru legătura Moldova-Transilvania
Unul dintre cele mai ambițioase obiective rămâne Autostrada A8, care ar lega Moldova de Transilvania. Sorin Grindeanu a subliniat importanța acestei autostrăzi, atât pentru conectivitatea internă, cât și pentru accesul către Europa Centrală. Potrivit ministrului, lucrările pe A7 și A8 au fost accelerate și o parte dintre tronsoane sunt deja în etapa de licitație. „E o țintă pe care noi ne-am pus-o extrem de importantă să legăm și Moldova de Transilvania,” a subliniat Grindeanu, indicând prioritizarea acestei regiuni în planurile guvernamentale de infrastructură.
Sectorul feroviar și modernizarea trenurilor
Ministrul a menționat, de asemenea, progresul pe infrastructura feroviară, unde sumele alocate de Comisia Europeană sunt deja „sensibil egale” cu cele din domeniul rutier. Grindeanu a subliniat creșterea importanței transportului feroviar, văzut ca un „transport verde”, cu un accent pe modernizarea culoarelor feroviare majore care conectează portul Constanța de centrul și vestul Europei.
El a anunțat și o premieră în domeniul materialului rulant: „Săptămâna viitoare, probabil în jurul datei de 20 noiembrie, va fi pus în circulație primul tren nou achiziționat în România de vreo 25 de ani.” Ministrul a precizat că acest prim tren va fi introdus pe ruta București-Brașov, iar România va continua să achiziționeze până la 161 de garnituri noi prin fonduri europene și din alte surse.
Metroul din București și provocările de pe M6
Pentru locuitorii Capitalei, Grindeanu a abordat și evoluțiile din subteran, detaliind lucrările de extindere a Magistralei M6 către Aeroportul Henri Coandă, finanțate din fonduri PNRR și printr-un parteneriat cu Japonia. „Vedem cu toții și știu că provoacă multă nervozitate, mai ales în partea de nord a Bucureștiului, dar se lucrează și la metrou și se lucrează bine,” a subliniat ministrul. Proiectele viitoare includ și modernizări pe magistralele M4 și M2, subliniind astfel atenția acordată întregii rețele de metrou a Capitalei.
Dunărea navigabilă – un obiectiv comun România-Bulgaria
Un alt punct central al conferinței a fost discutarea navigabilității Dunării, unde România și Bulgaria au întârziat să implementeze soluții eficiente. „Din păcate în acești 3 ani… n-am reușit să intrăm într-un dialog constructiv cu colegii din de la sud de Dunăre, din Bulgaria, pentru a pune în aplicare un proiect la care noi ținem foarte mult.” Scopul acestui proiect este asigurarea navigabilității Dunării pentru 340 de zile pe an, contribuind la facilitarea transportului pe acest coridor de transport european. România a finalizat studiul de fezabilitate, iar Bulgaria a finalizat propriul studiu recent, permițând astfel depunerea unei cereri comune de finanțare la Comisia Europeană.
Perspective pentru reconstrucția Ucrainei
În încheiere, Grindeanu a subliniat rolul pe care România îl poate avea în contextul post-conflict din Ucraina. Ministrul a declarat că țara noastră se pregătește pentru a juca un rol esențial în reconstrucția infrastructurii din Ucraina, odată ce va fi asigurată pacea: „România, prin această infrastructură, că vorbim de cea rutieră sau de cea feroviară, se poate implica activ în reconstrucția Ucrainei,” a subliniat acesta, adăugând că modernizarea magistralei feroviare 500, care duce spre granița cu Ucraina, este o prioritate națională.