„Zeița de la Montreal“ împlinește 63 de ani! Cum a învins Nadia Securitatea lui Ceaușescu în 1989 (VIDEO)

Nadia Comăneci, una dintre cele mai cunoscute sportive de pe mapamond și gimnasta care a atins pentru prima dată perfecțiunea, la JO de la Montreal, împlinește astăzi 63 de ani. Prima gimnastă din lume care a dat calculatorul peste cap, neprogramat să arate nota 10, a avut o copilărie agitată, marcată de celebritatea obținută după acea Olimpiadă perfectă din 1976. A avut parte de privilegii, dar și de o monitorizare permanentă din partea Securității lui Ceaușescu, care s-a temut de faima Nadiei. Cu toate acestea, cu o lună înainte de Revoluția din 1989, care a dus la căderea comunismului, Nadia Comăneci a păcălit sistemul și a fugit din țară. A fost o lovitură pentru Nicolae Ceaușescu!

„Zeița de la Montreal“ împlinește astăzi 63 de ani. Născută pe 12 noiembrie 1961, la Oneşti, Nadia Comăneci a început gimnastica la vârsta de 6 ani, sub îndrumarea lui Bela Karolyi. Și a ajuns celebră 8 ani mai târziu. Pe 18 iulie 1976, o fetița de 14 ani din România comunistă uimea lumea sportului cu o performanță greu de egalat: nota 10 la Jocurilor Olimpice de Vară de la Montreal (Canada).

Afișajul electronic nici nu era programat să arate nota 10, așa că pe ecran a apărut nota 1.00. „Am crezut că este o greșeală, nu am înțeles nimic din acea afișare. Am întrebat colegele, care mi-au spus că este nota 10“, afirma Nadia, la conferința de presă de după marea sa performanță, într-o franceză învățată în gimnaziu, ca mai toți elevii din acea perioadă.

„Zeița de la Montreal“ împlinește 63 de ani. Nadia Comăneci, un simbol al Jocurilor Olimpice

Până la finalul Olimpiadei, Nadia Comăneci avea să obțină de șapte ori nota perfecțiunii, câștigând în total trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și una de bronz (sol). A fost performanța care a plasat-o pe Nadia în istoria gimnasticii mondiale.

Și acum, după 48 de ani de la acele Jocuri Olimpice, Nadia Comăneci este un simbol. Pentru toată lumea ea a rămas „Zeița de la Montreal“. Iar faptul că la ultimele Jocuri Olimpice – Paris 2024, Nadia a fost desemnată să poarte flacăra olimpică alături de Rafael Nadal, Carl Lewis și Serena Williams

„Zeița de la Montreal“ împlinește 63 de ani. Ce s-a spus despre relația sa cu Nicu Ceaușescu

„Zeița de la Montreal“ împlinește 63 de ani! Cum a învins Nadia Securitatea lui Ceaușescu în 1989

Celebritatea Nadiei l-a atras pe Nicu Ceaușescu, recunoscut ca un crai al acelor vremuri. Fiul cel mic al dictatorului făcuse o pasiune pentru Nadia. Bela Karolyi, fostul antrenor al lotului României și cel care a stat în spatele performanțelor Nadiei Comăneci, își amintea acest moment. „Am aflat că Nadia se întâlnea cu Nicu, fiul președintelui, un tânăr foarte dubios, care era președintele Organizației de Tineret pe țară și care cheltuia foarte mulți bani pe petrecerile date în București pentru gimnaste. Toate erau tinere și atrăgătoare, iar Nicu era recunoscut ca un mare afemeiat. Nu avea nici un respect pentru statutul lor de sportive, modele sau simboluri, ceea ce ar fi trebuit să fie ele“, afirma Bela Karolyi. După ce Nicu Ceaușescu a plecat la Sibiu, foști apropiați ai lui au dezvăluit că Nadia venea des să-l viziteze acolo.

Gimnasta a evitat însă de fiecare dată să vorbească despre relația sa cu Nicu Ceaușescu. Cum nu a vorbit nici despre o altă relație care i s-a atribuit, cea cu fostul component al Craiovei Maxima, Ion Geolgău, sau despre dragostea pe care i-ar fi purtat-o Ștefan Bănică junior.

Alături de marea echipă a Universității Craiova

Cert este doar că „Zeița de la Montreal“ a urmărit live multe meciuri ale Universității Craiova din perioada de glorie maximă, sezonul Cupei UEFA 1982-1983, fiind prezentă chiar și în vestiarul alb-albaștrilor, alături de poetul Adrian Păunescu, un alt apropiat al Științei (foto jos).

Vezi Galeria foto 2 Imagini

Despre relația sa cu Geolgău raporta însă Securitatea. În raportările întocmite, Nadia era trecută cu numele de „Corina“. „Corina mai menţine sporadic relaţii cu fotbalistul Geolgău de la Universitatea Craiova, astfel că în perioada 01-04 mai 1987 a petrecut-o la domiciliul părinţilor acestuia din comuna Pieleşti, judeţul Dolj. În prezent, Corina este semnalată în relaţii cu fiul actorului Ştefan Bănică“, se specifica în documentul Securității. În raportul întocmit în anul 1988 se cerea chiar interceptarea corespondenţei interne şi externe timp de şase luni, dar şi folosirea mijloacelor de supraveghere la domiciliul Nadiei.

Fuga Nadiei  din România, lovitura la care nu se aștepta Ceaușescu

Fuga Nadiei Comâneci din România comunistă a fost cea mai grea palmă pe care a primit-o Securitatea și o lovitură la care Nicolae Ceaușescu nu se aștepta. Gimnasta a reuşit să treacă graniţa în Ungaria cu aproape o lună înainte de Revoluţie, deşi pe urmele ei erau puşi mulți informatori. Când și-au dat seama pe cine au în față, ungurii au vrut să o oprescă, ba chiar au apărut articole în presa occidentală cum că Nadia, fugită din România, era, de fapt, unguroaică. În final, Zeița gimnasticii a ajuns acolo unde și-a dorit, în SUA, acolo unde emigrase şi primul ei antrenor, Bela Karolyi.

Pe 29 noiembrie 1989, vestea că „Zeița de la Montreal“ părăsea țara natală făcea înconjurul lumii, difuzată de posturile de radio și televiziunile americane și britanice, apoi preluată de ziarele de peste tot. Nadia a trecut clandestin frontiera în Ungaria, într-un grup de români. Autoritățile maghiare au oprit-o la vamă, dar în cele din urmă au lăsat-o să meargă în Austria, unde a stat ascunsă la Ambasada SUA de la Viena. Apoi avea să ajungă în Statele Unite ale Americii.

Primele cuvinte al Nadiei, după ce a respirat aerul libertății

Pe 1 decembrie 1989, avionul în care se afla Nadia Comăneci ateriza la New York și era luat cu asalt de presă. „Vreau să spun doar câteva cuvinte. Mă bucur foarte mult pentru că mă aflu în America, de mult m-am pregătit pentru acest drum. Aş vrea să mulţumesc prietenului meu pentru că a făcut acest lucru posibil. El este cetăţean american şi trăieşte în America (n.r. – este vorba de Constantin Panait, fost taximetrist în Bucureşti, emigrat în America, în anul 1981). Am dorit să am o viaţă liberă!“, erau primele cuvinte ale Nadiei Comăneci, pe aeroportul din New York (foto jos)

În SUA, Nadia a fost agasată de ziariști cu tot felul de întrebări legate de viața ei intimă. „Eu doream să mă plimb, să mă bucur că sunt liberă, iar ei mă întrebau tot timpul cât de viril era X sau Y, de ce nu m-am măritat cu Nicu Ceaușescu sau cu un fotbalist craiovean pe care ei nu știau cum îl cheamă (n.r. – Ion Geolgău)“, își amintea Nadia. Mai apoi, într-un interviu acordat cotidianului spaniol „El Pais“, gimnasta a mărturisit că nu vrea să-și mai amintească de anii petrecuți la București și de Nicu Ceaușescu.

Cum și-a pregătit „Zeița de la Montreal“ fuga din România

În dosarul de urmărire informativă al Nadiei Comăneci scrie că pe data de 18 noiembrie 1989, gimnasta i-a solicitat secretarei Federaţiei Române de Gimnastică o învoire până pe data de 23 noiembrie, motivând că are de rezolvat unele probleme personale, la Sibiu. Pe 21 noiembrie mama şi cumnata sa au luat legătura cu reprezentanţii federaţiei şi le-au comunicat că Nadia este bolnavă şi va veni la serviciu pe 29 noiembrie, când va aduce şi certificatul medical. „Conducerea federaţiei nu s-a alertat, întrucât cea în cauză a fost de mai multe ori internată în spital, pe perioade de 10-12 zile, după care se prezenta, justificând absenţele cu certificate medicale. De asemenea, se deplasa frecvent la Sibiu, unde prin diverse relaţii (cu referire la Nicu Ceaușescu) rezolva anumite probleme personale sau ale unor cunoscuţi“, se specifica în raport.

Pe data de 14 noiembrie, Nadia s-a întâlnit întâmplător, consemnează Securitatea, cu Constantin Panait, la aniversarea zilei de naştere a unui prieten comun, Dan Sima. Ulterior, cei doi şi-au petrecut timpul liber împreună, în Bucureşti, Braşov şi Timiş. Se pare că el este omul care a convins-o să fugă. În noaptea de 27 spre 28 noiembrie, Nadia Comăneci a reuşit să treacă graniţa împreună cu Gheorghe Paraschiv, Gheorghe Talpoş, Dumitru Talpoş, Gabriela Talpoş, Monica Maria Marcu şi Aurel Adrian Bias. Ei au fost observaţi în dimineaţa zilei de 28 noiembrie în Ungaria, la pichetul de grăniceri din localitatea Kiszombor.

În aceeaşi dimineaţă, Constantin Panait şi Aurel Talpoş au ieşit din ţară pe la Nădlac, în autoturisme. Pe 29 noiembrie, cei doi s-au întâlnit cu grupul de fugari la Hotelul Royal din Szeged, unde fuseseră cazaţi de autorităţile maghiare, i-au condus până la frontiera cu Austria şi i-au preluat după ce au intrat ilegal şi în această ţară.

Au străbătut câmpuri şi râuri îngheţate şi puteau auzi în depărtare lătratul câinilor grănicerilor

La dosar apare şi un interviu acordat de Nadia Comăneci în „The Mirror“. Sub titlul „Cum am fugit de groază“, ea a povestit cum a reuşit să părăsească Românai fără un ban în buzunar, împreună cu alţi şase prieteni. Cel care a pus la cale întreaga operaţiune clandestină, Constantin Panait, i-a dus pe fugari până la vreo 18 kilometri de frontiera cu Ungaria.

„Pe la miezul nopţii grupul de șapte persoane a început să mărşăluiască urmând timp de trei ore un ghid, un cioban din partea locului, prieten cu Panait. Au străbătut câmpuri şi râuri îngheţate, explica Nadia, şi puteau auzi în depărtare lătratul câinilor grănicerilor, după care ghidul şi-a luat rămas bun de la grup. Au mers aşa la voia întâmplării până la orele 6 dimineaţa, când au putut vedea o împrejmuire de sârmă ghimpată şi au străbătut fâşia arată a ţării nimănui într-un punct situat la vreo 32 de kilometri de locul unde urma să-i aştepte Panait cu maşina, respectiv în Szeged“, se arată în „The Mirror“.

„O oră mai târziu grupul de fugari a fost oprit de o patrulă ungurească şi dus la sediul Miliţiei din Szeged. Ungurii i-au dat Nadiei hârtii de identitate şi au găzduit-o la hotel Royal, unde l-a reîntâlnit pe Panait. În ziua următoare, cei şapte fugari au plecat cu maşina spre graniţa austro-ungară, pe care au trecut-o din nou pe jos, fără probleme de data aceasta, Constantin pescuindu-i din nou de cealaltă parte a frontierei. Miercuri dimineaţa, Panait şi Nadia s-au prezentat la Ambasada Americană din Viena pentru a cere azil politic. Dar, spre marea lor dezamăgire, ambasada era închisă. A doua zi Nadia a fost primită cu braţele deschise de către americani. După cinci zile de groază, Nadia era, în sfârşit liberă“, se mai arată în „The Mirror“.

Cum a acționat, ulterior, Securitatea. Familia Nadiei nu a avut de suferit

Securitatea a înnebunit după fuga Nadiei. Fiind o persoană cunoscută în toată lumea, Securităţii îi era teamă ca gimnasta să nu se angreneze în acţiuni ostile României socialiste. Într-un plan de măsuri al dosarului de urmărire informativă cu numele „Corina“, Securitatea încerca să prevină scoaterea din ţară a medaliilor, decoraţiilor şi trofeelor obţinute de Nadia. Totodată, securiştii se comportau cu mare grijă cu familia care îi rămăsese în ţară, pentru ca în situaţia în care ia legătura cu ea „să nu se angreneze în activităţi antiromâneşti şi să-i dea asigurări că nu s-au luat măsuri împotriva lor de către autorităţi, ei continuând să-și desfăşoare activitatea la aceleaşi locuri de muncă“.

Mai mult, Securitatea încerca să formeze persoane care să ia legătura cu Nadia „prin canalele ce vor fi stabilite“, „acţionând pentru temperarea, influenţarea şi, după caz, descurajarea acesteia“. O altă sarcină era compromiterea şi discreditarea Nadiei în faţa organismelor sportive internaţionale şi a opiniei publice. Nu și-au putut duce planul până la capăt pentru că a venit Revoluția!

Fuga Nadiei a făcut înconjurul lumii

Cert este că fuga Nadiei a făcut înconjurul lumii. Radio Europa Liberă transmitea: „Directorul executiv al federaţiei de Gimnastică din Statele Unite a declarat că organizaţia este gata s-o ajute pe gimnasta Nadia Comăneci să se stabilească la Indianapolis, unde se află centrul Federaţiei“. Postul de radio Vocea Americii a difuzat un interviu acordat de Geza Pojar, fostul coregraf al Nadiei, care era stabilit în SUA. „Cred că America este locul unde Nadia poate să-şi realizeze visele“, a spus el.

Despre fuga Nadiei au relatat şi France International, agenţia spaniolă EFE, dar şi agenţia France Presse. „Mica zână devenită o femeie de 28 de ani vine în ţara unde trăieşte Bela Karoly, antrenorul începuturilor sale, care i-a precedat fuga cu opt ani“, vuia tot New York-ul.

În SUA, Nadia Comăneci l-a reîntâlnit pe Bart Conner, fost campion olimpic al Statelor Unite la gimnastică, cu care s-a căsătorit în 1996. Nadia Comăneci și soțul ei, Bart Conner, cu care are un fiu – Dylan Paul, locuiesc într-un conac evaluat la 400.000 de dolari, situat în Norman, un orășel de lângă Oklahoma City – SUA, în care trăiesc de peste 20 de ani.

Iată cum și-a serbat Nadia Comăneci ziua de naștere:

Citește și: Pensia încasată de Nadia Comăneci în urma recalculării