Provocări și costuri ascunse: Cum afectează reglementările stricte securitatea aviației în România

România se află în fața unui proces continuu de adaptare la reglementările internaționale privind securitatea aviației civile, în contextul în care autoritățile europene impun măsuri tot mai stricte și complexe. Programul Național de Securitate a Aviației Civile, reglementat prin norme europene și internaționale, are un rol esențial în protejarea operațiunilor aeriene împotriva actelor de intervenție ilicită. Însă, în ciuda importanței sale, implementarea acestuia aduce cu sine o serie de provocări semnificative.

Modificări frecvente ale reglementărilor

Unul dintre principalele obstacole întâmpinate de autoritățile române și operatorii economici din domeniul aviației este modificarea constantă a reglementărilor. Reguli stabilite de-a lungul timpului, inclusiv cele prevăzute de Regulamentele Comisiei Europene, au fost supuse la nenumărate modificări și completări. Aceasta adâncește complexitatea reglementativă, iar autoritățile naționale și operatorii se confruntă cu dificultăți în implementarea noilor cerințe, uneori contradictorii sau insuficient clarificate.

De exemplu, Regulamentele (CE) nr. 300/2008 și nr. 185/2010 au fost înlocuite succesiv de norme noi, iar Programul Național de Securitate Aeronautică a trecut prin multiple revizuiri. Această instabilitate legislativă provoacă întârzieri în aplicarea măsurilor și generează incertitudine în rândul celor care trebuie să le pună în practică.

Delegarea competențelor: O povară suplimentară?

În 2013, autoritățile române au delegat competențe semnificative Autorității Aeronautice Civile Române (AACR) în domeniul securității aviației civile. Astfel, AACR a devenit responsabilă pentru coordonarea aplicării programului de securitate și pentru actualizarea acestuia în conformitate cu reglementările europene. Deși delegarea competențelor poate părea o măsură logică, în practică, aceasta poate duce la o suprapunere de responsabilități între diferitele instituții implicate. Complexitatea acestui sistem poate face procesul decizional mai lent și mai greu de gestionat, în timp ce resursele limitate ale autorităților pot amplifica efectele acestei centralizări.

De asemenea, responsabilitățile suplimentare aduc și o presiune financiară considerabilă, atât asupra autorităților, cât și asupra operatorilor economici care trebuie să se conformeze cerințelor impuse de noile reglementări.

Costuri suplimentare și presiuni asupra operatorilor

Un alt aspect negativ al implementării noilor măsuri de securitate a aviației este presiunea financiară pe care aceasta o pune asupra operatorilor economici. Noile reglementări, inclusiv cerințele stricte privind securitatea informațiilor și managementul riscurilor, impun costuri considerabile. De la investiții în tehnologii avansate de securitate a informațiilor, până la formarea personalului și implementarea unor proceduri suplimentare, companiile din domeniul aviației vor trebui să facă față unor cheltuieli suplimentare care ar putea afecta competitivitatea acestora.

Aceste costuri pot fi resimțite mai acut de micile companii, care nu dispun de resursele necesare pentru a implementa rapid și eficient noile reglementări. În acest context, este posibil ca unele dintre acestea să întâmpine dificultăți în menținerea standardelor de securitate cerute de legislația națională și europeană.

Riscuri de securitate și provocări tehnologice

De la 1 februarie 2016, reglementările europene impun ca organizațiile de aviație civilă și autoritățile competente să îndeplinească cerințe stricte în ceea ce privește managementul riscurilor de securitate a informațiilor. Regulamentele nr. 2022/1645 și nr. 2023/203 impun ca organizațiile să implementeze măsuri suplimentare pentru identificarea și gestionarea riscurilor, dar și pentru detectarea incidentelor de securitate care ar putea afecta siguranța aviației civile.

Aceste măsuri, necesare pentru a proteja infrastructura critică a aviației, sunt costisitoare și necesită tehnologii avansate de securitate cibernetică. Acestea impun o infrastructură robustă care poate pune presiune suplimentară asupra operatorilor economici, în special în contextul unei continuări a amenințărilor cibernetice tot mai sofisticate.

Provocările programului național de securitate a aviației civile

În pofida scopului nobil al Programului Național de Securitate a Aviației Civile de a proteja aviația de actele de terorism și alte intervenții ilicite, implementarea acestuia se confruntă cu multiple provocări. Modificările frecvente ale reglementărilor, delegarea competențelor către Autoritatea Aeronautică Civilă Română, presiunile financiare asupra operatorilor economici și cerințele tehnologice complexe sunt doar câteva dintre dificultățile pe care le întâmpină sectorul. Dacă nu sunt gestionate cu atenție, aceste provocări riscă să afecteze eficiența și stabilitatea sistemului de securitate a aviației civile din România.

Schimbările preconizate în securitatea aviației civile: Noua formă a Programului Național de Securitate

Guvernul României urmează să adopte astăzi o serie de modificări semnificative în domeniul securității aviației civile, prin actualizarea Programului Național de Securitate a Aviației Civile (PNSA), care va înlocui Programul Național de Securitate Aeronautică aprobat în 2012. Aceste schimbări reflectă noile cerințe europene și internaționale, dar și o mai bună clarificare a responsabilităților și competențelor autorităților române în domeniu.

Obiectivele noii politici de securitate

Principala modificare adusă de noul PNSA constă în definirea unui cadru mult mai detaliat privind politica națională în domeniul securității aviației civile. Printre obiectivele fundamentale se numără stabilirea unui sistem de securitate eficient care să protejeze infrastructurile aeronautice, aeronavele și pasagerii împotriva actelor de intervenție ilicită. În acest sens, autoritățile române vor implementa măsuri mai stricte, dar și posibilitatea de a acorda derogări de la standardele europene în anumite cazuri.

Programul va include și o reglementare clară a modului în care se vor finanța costurile de securitate, dar și structura detaliată a responsabilităților autorităților implicate. Autoritățile aeronautice vor avea responsabilități sporite în ceea ce privește monitorizarea implementării măsurilor de securitate și asigurarea respectării reglementărilor specifice.

Măsuri de securitate detaliate pentru toate domeniile

În conformitate cu standardele internaționale, PNSA va include măsuri precise de securitate care se aplică într-o gamă largă de domenii ale aviației civile: securitatea aeroportuară, aeronavele, pasagerii și bagajele, mărfurile și poșta, securitatea în zbor și chiar recrutarea și instruirea personalului. De asemenea, se va pune un accent deosebit pe securitatea cibernetică, având în vedere creșterea amenințărilor din acest sector.

Unul dintre punctele cheie este protecția infrastructurilor critice de tehnologia informației și comunicațiilor. Operatorii aeroportuari și transportatorii aerieni vor trebui să identifice și să protejeze datele și sistemele care ar putea fi ținte ale atacurilor cibernetice, în conformitate cu reglementările Uniunii Europene și cerințele Organizației Aviației Civile Internaționale (ICAO).

Colaborarea cu organisme internaționale și protecția datelor critice

Un alt aspect important al PNSA este consolidarea cooperării cu organismele internaționale, dar și cu statele membre ale Uniunii Europene și cu state terțe. În acest context, autoritățile române vor trebui să coopereze strâns cu organizațiile internaționale pentru schimbul de informații și pentru coordonarea măsurilor de securitate în aviație.

Totodată, pentru protejarea datelor și sistemelor informatice critice, autoritățile române vor colabora cu Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Aceste măsuri se aliniază la reglementările europene și la principiile stabilite în legislația națională privind securitatea cibernetică, pentru a preveni posibilele atacuri care ar putea afecta siguranța aviației civile.

Planul de răspuns la acte de intervenție ilicită

Un alt punct de importanță majoră este propunerea de a crea un Program Național de Management al Acțiunilor de Răspuns la Acte de Intervenție Ilicită. Acest program va fi reglementat printr-un act normativ separat, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informații și Ministerul Transporturilor. Scopul este de a asigura o reacție rapidă și coordonată în cazul unor amenințări de securitate majoră care ar putea afecta aviația civilă.

Clasificarea măsurilor suplimentare de control

Anexa la Programul Național de Securitate a Aviației Civile va include măsuri suplimentare de control și reglementări privind excepțiile de la aceste măsuri. Aceste măsuri vor fi clasificate ca secrete de serviciu și vor fi puse la dispoziție entităților care trebuie să aplice standardele de securitate în aviație, dar numai pe baza unor cereri oficiale.

Abrogarea vechii hotărâri a Guvernului

În final, este important de menționat că, odată cu adoptarea noii forme a Programului Național de Securitate a Aviației Civile, va fi abrogată Hotărârea Guvernului nr. 1193/2012, care reglementa anterior domeniul securității aeronautice. Această măsură face parte dintr-un proces de aliniere la noile cerințe europene și internaționale, pentru a răspunde eficient noilor provocări în securitatea aviației civile.