Generalul Virgil Bălăceanu: „Este posibil să asistăm la un al doilea război, în Ucraina”

De fiecare dată când vine vorba despre ajutorul primit de Ucraina din partea Occidentului, rușii amenință cu armele nucleare. De altfel, acum două zile, două bombardiere strategice rusești Tu-22M3 au finalizat un zbor de antrenament programat deasupra apelor neutre ale Mării Negre, a anunțat Ministerul rus al Apărării.

Și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat marți, 12 noiembrie, că una dintre prioritățile noului executiv de la Bruxelles va fi „strategia europeană de pregătire” civilă și militară pentru a face față unui „spectru larg de riscuri emergente” la adresa securității UE.

Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a făcut o analiza a situației de la Marea Neagră, pentru cititorii PUTEREA, punctând că „dacă Federația Rusă nu-și realizează scopurile politicii externe, este posibil să asistăm în Ucraina la un al doilea război”.

În situația actuală este un război de uzură care nu se va extinde, nu se va generaliza. Dacă se confirmă (se pare că se confirmă) prezența nord-coreenilor, atunci acesta s-a internaționalizat, dar nu se va ajunge la un război mondial între Federația Rusă și NATO.

Problema este dacă se vrea încetarea războiului, în ce condiții? Ca să nu fie extrem de dezavantajos pentru Ucraina? 

Dacă Federația Rusă nu-și realizează scopurile politicii externe, este posibil să asistăm în Ucraina la un al doilea război

Deci Ucraina rămâne tema majoră, iar Ucraina, aproape de România, este o temă majoră și pentru România.

Un al doilea război în Ucraina ar fi pe modelul cecen. Până când Cecenia nu a intrat în sfera de influență a Federației Ruse având trupele lui Kadîrov dislocate în Ucraina, Rusia nu a renunțat. Putin nu a renunțat.

Putin nu va renunța nici la război clasic, nici la război hibrid, până când Kievul nu va fi în mâinile lui

 Ca să nu fie Kievul în mâinile lui Putin, Occidentul trebuie să investească în continuare în apărarea Ucrainei, inclusiv România. 

Investind mai mult în apărare, nu rezolvăm conflictul în sine. Menținem capacitatea de apărare a Ucrainei. Da, și distanțarea geografică a Federației Ruse față de granița NATO. Dar dacă noi consolidăm postura de apărare, de descurajare, a NATO, prin contribuția fiecărui stat membru, păstrăm războiul la distanță. Cu cât ești mai puternic, cu atât probabilitatea de a fi atacat este mai scăzută. Este o chestiune care intră în logica lucrurilor.

Folosirea de arme nucleare tactice este foarte improbabilă. Linia roșie ar fi putut să fie Crimeea

Acest lucru aparține unei retorici. Este o probabilitate pe care o luăm în calcul în condițiile în care ar fi fost Crimeea amenințată. În momentul în care ai folosit într-un război clasic arma nucleară tactică, indiferent că ai folosit-o demonstrativ sau ai lovit o grupare de forțe, din punctul de vedere al politicilor mondiale lucrurile se complică pentru că se creează un precedent.

China este cu totul împotriva folosii armelor nucleare, mai ales a armelor nucleare tactice, deoarece este în dezavantaj la capacități nucleare strategice, tactice față de Statele Unite și Federația Rusă.

Linia roșie ar fi putut să fie Crimeea dacă ofensiva ucraineană de anul trecut ar fi eliberat zona Herson și Zaporojie și s-ar fi ajuns către Crimeea, atunci cu o probabilitate medie putea să fie folosită arma nucleară tactică de putere foarte mică și poate într-o zonă în care să nu  fie afectate zonele civile.

Putin scoate rachete hipersonice deasupra Mării Negre chiar după victoria lui Donald Trump. Este o întâmplare?

Nu văd nicio legătură. Rachetele hipersonice pot fi combătute cu sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv din dotarea Forțelor Aeriene Române. Sistemul Mamba al francezilor din Capul Midia este interesant și avem lecții învățate din Ucraina, când rachetele supersonice au putut să fie combătute cu sistemele Patriot. Este o demonstrație de forță. Dar nu este un moment al escaladării. Marea Neagră cu cât va fi o zonă de demonstrație de forță a Federației Ruse, cu atât mai mult îi va da de gândit lui Trump și noii administrații de la Washington.

Să nu uităm că o lege care trebuia să-și dovedească eficiența practică din punctul de vedere al aplicării în zona Mării Negre Black See Security, prin care aveam o prezență navală a NATO rotațională la Marea Neagră, aveam un comandament multinațional condus de un general american cu trei stele în această zonă, este undeva într-un sertar. Marea Neagră are nevoie de securitate, inclusiv pe componenta navală. 

Problemele Mării Negre trebuie să treacă pe la Ankara

Donald Trump ar trebui să gândească că zona de sud-est a Europei este o zonă de interes strategic pentru Statele Unite pentru că, exemplu din 2003, când n-au reușit să intre în Irak, prin Turcia, și au apelat ca bază logistică la România și la Bulgaria, acest lucru trebuie să-i dea de înțeles lui Trump că are nevoie de acest avanpost, care nu este numai legat de Federația Rusă, este legat și de Orientul Mijlociu, și de Asia Centrală, pe care îl reprezintă, fără doar și poate, Marea Neagră și statele NATO riverane Mării Negre.

Cu cât rușii vor fi mai activi la Marea Neagră, cu atât și Trump va înțelege mai mult necesitatea ca Marea Neagră să poată fi securizată de către NATO, respectiv Statele Unite.

Mă aștept la o relație mult mai cordială între Trump și Erdogan,

Problemele Mării Negre trebuie să treacă pe la Ankara. Dacă nu trec pe la Ankara, nu-și vor găsi rezolvarea.

Vor avea o rezolvare pe componenta terestră, pe componentă aeriană, pe componenta de sisteme de apărare antieriană, antirachetă, pe componenta de apărare împotriva rachetelor intercontinentale balistice. Dar pe componenta forței navale nu se va rezolva. Or, Marea Neagră are nevoie de un control al liniilor de comunicație maritime și din punctul de vedere al prezenței unei forțe militare a NATO în această zonă.

Șeful Comitetului Militar al NATO, Rob Bauer: „Dacă Rusia nu ar fi avut arme nucleare, noi am fi fost în Ucraina și îi dădeam afară pe ruși”

„Dacă lupți în Afganistan, nu este același lucru cu a lupta împotriva rușilor în Ucraina. Talibanii nu aveau arme nucleare, dar rușii au. Și, din nou, eu nu spun că este imposibil, dar există un risc, ca alianță, și este o discuție politică cu privire la asumarea acestui risc.

Mereu este simplu să te uiți în urmă și să spui că această teamă a fost o prostie, dar dacă trebuie să-ți asumi responsabilitatea pentru acest risc, atunci este o altă discuție. Eu sunt absolut sigur că, dacă Rusia nu ar fi avut arme nucleare, noi am fi fost în Ucraina și îi dădeam afară pe ruși. Dar au arme nucleare, așa că nu este la fel ca în Afganistan”, a spus Rob Bauer, citat de publicația ucraineană Pravda.