Rafila: Lipsa activității fizice și modul de alimentație, cauze ale diabetului

Lipsa activităţii fizice şi modul de alimentaţie în cazul copiilor și tinerilor sunt principalele cauze ale creșterii numărului persoanelor suferinde de diabet, subliniază ministrul Sănătății.

„Cred că principala cauză a diabetului, şi lucrul ăsta se întâmplă şi în România, se întâmplă şi în Europa, şi, probabil, se întâmplă şi în multe alte ţări din lume, această extindere a numărului de cazuri de diabet cred personal că are drept cauză o lipsă a activităţii fizice tot mai evidente mai ales la copii, la tineri şi modul de alimentaţie care determină această tulburare metabolică”, a spus ministrul Rafila, la conferinţa de presă a Societății Române de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice.

Potrivit ministrului Sănătății, în țara noastră sunt aproximativ 2 milioane de persoane cu diabet, dar sunt multe alte persoane care nu sunt diagnosticate.  De asemenea, consideră că diabetul este o boală care poate fi prevenită.

08:39 • Sănătate

Frecvența diabetului s-a dublat în ultimii 30 de ani

16:19 • ACTUALITATE

STATISTICĂ ALARMANTĂ/ În România – 11,6% din populaţia adultă suferă de diabet zaharat, iar 16,5% se află în stadiul de prediabet

„Cred că politicile acestea de prevenţie pe care le discutăm foarte mult timp, dar care au deocamdată un impact relativ redus, pot să genereze nu numai prevenirea sau combaterea diabetului, pot să genereze şi efecte foarte bune şi asupra altor boli netransmibile. (…) Sigur că la diabetul de tip 1, care apare la copil, la tânăr, lucrurile astea nu pot fi influenţate, dar diabetul de tip 2, care reprezintă marea majoritate a cazurilor, poate să beneficieze clar de programele de prevenţie”, a susţinut ministrul.

În privința Programului de diabet, ministrul Sănătății a subliniat că  „în urmă cu opt ani, erau în jur de 650 de milioane de lei şi 800.000 de pacienţi, acum, după opt ani, avem 1,2 milioane de pacienţi, însă prin alocările succesive, pentru că tratamentul modern al diabetului implică şi elemente de monitorizare, pompe de insulină şi alte tipuri de medicaţie, a crescut la  aproape de 3 miliarde de lei pe an, ceea ce înseamnă o creştere de câteva ori a bugetului în decurs de opt ani”.