Cronica săptămânii internaționale: audieri comisari europeni, îngrijorări privind alegerea lui Trump, drone nord-coreene. Șapte zile sub presiunea evenimentelor

Comisarii europeni desemnați de statele membre UE, audiați în Parlamentul European, îngrijorări ale liderilor europeni în ceea ce privește bugetul UE, dar și influența rezultatului alegerilor din SUA, victimele inundațiilor, incendii,  înarmarea Europei, Summitul găzduit de Viktor Orbán și dronele liderului nord-coreean… acestea sunt câteva dintre evenimentele acestei săptămâni.

Citiți Cronica evenimentelor internaționale pentru a afla ce s-a întâmplat în lume în săptămâna ce tocmai a trecut.

Exclusiv

08:00, 10.11.2024 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale. Ce se întâmplă în lume. Realegerea lui Trump și ecoul evenimentului

12:00, 27.10.2024 • Internațional

Cronica săptămânii internaționale

Summitul Comunității Politice Europene: starea de incertitudine a relațiilor transatlantice a cântărit asupra discuțiilor

Liderii europeni s-au întâlnit să discute posibilele provocări prezentate de realegerea lui Donald Trump ca președinte al SUA în timpul a două zile, la Budapesta,  începând de joi (7 noiembrie).

La o zi după ce a fost anunțată cea de-a doua victorie a lui Donald Trump, Europa încearcă să înțeleagă ce ar putea însemna întoarcerea sa pentru problemele-cheie ale UE, inclusiv comerț, tehnologie, cheltuieli pentru apărare și sprijin pentru Ucraina.

Cele două summituri de la Budapesta — summitul Comunităţii Politice Europene de joi şi o întâlnire informală a liderilor UE vineri, 8 noiembrie — au fost prima ocazie de a discuta faţă în faţă consecinţele rezultatelor.

„În timpul cinei noastre de joi, propun să organizăm o dezbatere strategică asupra relațiilor noastre transatlantice. Relația noastră cu Statele Unite este esențială și suntem pregătiți să o aprofundăm”, declara președintele Consiliului European, Charles Michel, în scrisoarea sa de invitație adresată liderilor europeni.

Un eveniment sub patronajul lui Viktor Orbán Având în vedere că Viktor Orbán – aliatul politic apropiat al lui Donald Trump – a găzduit summitul de la Budapesta ca parte a președinției rotative a UE, diplomații europeni și-au exprimat îngrijorarea că încearcă să deturneze discuțiile.

Viktor Orbán, care l-a susținut în mod deschis pe Donald Trump în ultimele luni, a folosit președinția rotativă a UE a Ungariei ca platformă pentru a se prezenta ca un fel de mediator pentru eventualele discuții de pace viitoare cu Ucraina și ca o figură cheie în legăturile cu Donald Trump.

Ajutor pentru Ucraina: Antony Blinken pune presiune pe europeni

Secretarul american de stat, Antony Blinken, ale cărui zile sunt numărate în fruntea diplomației americane, s-a întâlnit miercuri, 13 noiembrie, la Bruxelles, cu oficiali ai NATO și ai Uniunii Europene pentru a accelera ajutorul pentru Ucraina, potențial amenințată de întoarcerea lui Donald Trump.

Sosind marți seara târziu pentru o vizită de mai puțin de 24 de ore, secretarul de stat a avut întrevederi cu secretarul general al NATO Mark Rutte și cu omologii săi ucraineni Andriï Sybiga și UE Josep Borrell, precum și cu Kaja Kallas, care îi va succeda lui Borrell în câteva săptămâni.

UE trebuie să sprijine Ucraina „atâta timp cât este necesar, cu cât este nevoie de ajutor militar, financiar și umanitar”, a spus Borrell marți în timpul audierii sale în fața parlamentarilor europeni.

Călătoria lui Antony Blinken în capitala Belgiei capătă un caracter urgent, pe fondul preocupărilor din Ucraina cu privire la sustenabilitatea sprijinului pentru Kiev după realegerea lui Donald Trump din 5 noiembrie, la care se adaugă o criză politică în Germania.

Mai ales că fostul președinte al Statelor Unite, care va reveni la Casa Albă pe 20 ianuarie, este deja în acțiune: a vorbit cu șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski, precum și „cu președintele rus Vladimir Putin pentru a-i cere să nu provoace o escaladare a războiului, potrivit cotidianului Washington Post.

Kremlinul a negat că cei doi bărbați au vorbit între ei. Este o „pură invenție”, a insistat Moscova.

Spania: mii de persoane au fost evacuate din Malaga, din cauza inundațiilor devastatoare și a unor noi alerte meteo extreme în Spania

Mii de persoane au fost evacuate în sudul Spaniei, în special în regiunea Malaga, unde ploile torențiale și riscurile de inundații severe au determinat autoritățile să emită alerte de vreme extremă valabile până vineri, 15 noiembrie. Vremea extremă afectează și alte zone din Spania.

Ploile extreme au produs noi inundații devastatoare în Spania. În sudul Peninsulei Iberice, în zona orașului Malaga, miercuri, 13 noiembrie, au căzut aproape 150 de litri pe metru pătrat și peste 4.200 de oameni au fost evacuați din casele lor.

După o noapte în care localnicii s-au temut pentru propria viață, pericolul a mai scăzut. De la alertă maximă de cod roșu, specialiștii au anunțat cod portocaliu, însă situația este în continuare una critică.

În Croația, ministrul Sănătății demis și arestat în cadrul unei anchete de corupție

Vili Beros a fost arestat vineri dimineață de polițiștii de la Oficiul pentru Combaterea Corupției și Crimei Organizate, în cadrul unei anchete privind achizițiile de echipamente medicale de către spitale.

Premierul croat, Andrej Plenkovic, a declarat vineri, 15 noiembrie, că l-a demis pe ministrul Sănătăţii, Vili Beros, asupra căruia există suspiciuni serioase de corupţie. Șeful guvernului a afirmat la scurt timp după acest anunț că domnul Beros a fost arestat, confirmând informații din presa croată.

„În această dimineață (vineri, 15.11), fostul ministru Vili Beros și alte două persoane au fost arestațe într-o operațiune desfășurată de oficiali anticorupție”, a declarat Plenkovic într-o conferință de presă, citat de Le Monde.

Cotidianul Jutarnji a raportat că ministrul Sănătăţii a fost arestat vineri dimineaţă de ofiţerii de poliţie de la Oficiul pentru Combaterea Corupţiei şi Crimei Organizate (Uskok) în cadrul unei investigaţii privind achiziţionarea de echipamente medicale. Ziarul a publicat fotografii ale anchetatorilor din Zagreb, în ​​fața casei lui Beros, care au fost percheziționate. Într-un comunicat de presă, Uskok a spus că „arestările sunt în curs” și că „se referă la mai multe persoane, inclusiv un înalt oficial de stat, suspectate de corupție”.

În Spania, cel puțin 10 morți în incendiul de la un centru de primire a persoanelor cu tulburări mintale

Potrivit primelor elemente ale anchetei, este vorba despre o saltea care ar fi putut lua foc în camera unui locuitor, a raportat primarul din Villafranca de Ebro, precizând că în interiorul imobilului se aflau 82 de persoane când a izbucnit incendiul.

Un incendiu violent a provocat, vineri, 15 noiembrie, cel puțin zece morți și doi răniți grav, într-o reședință pentru bătrâni și persoane cu tulburări mintale din apropiere de Zaragoza, capitala regiunii Aragon din nord-estul Spaniei. „Cel puțin zece persoane au murit în incendiul” acestei „căminuri de bătrâni”, care „a avut loc în zori”, au informat serviciile de urgență pe rețeaua de socializare X.

Potrivit autorităților, incendiul a izbucnit în jurul orei 5 dimineața, dintr-un motiv încă necunoscut, în reședința Jardines de Villafranca, din Villafranca de Ebro, un sat de 840 de locuitori situat în inima Aragonului. În total, în reședință se aflau 82 de persoane când a izbucnit incendiul. Potrivit ministrului politicii teritoriale, Angel Victor Torres, dezastrul a provocat „zece morți și doi răniți”, internat „în stare critică”

Kim Jong-un comandă „producția în masă” de drone explozive

Liderul nord-coreean, Kim Jong-un, a ordonat să se acorde prioritate „producției în masă” de drone explozive, participând joi, 14 noiembrie, la un test de performanță al acestui tip de dispozitiv într-o fabrică, potrivit presei oficiale.

„El a discutat despre necesitatea de a construi un sistem de producție în masă cât mai curând posibil și de a trece la producția de masă de drone explozive”, a raportat agenția de presă nord-coreeană KCNA.

Acestea sunt drone purtătoare de explozivi concepute să se prăbușească în mod deliberat împotriva țintelor inamice, acționând ca niște rachete ghidate. Phenianul și-a dezvăluit pentru prima dată dronele explozive în august, experții spunând că acestea ar putea face parte dintr-o consolidare a alianței țării cu Rusia.

Franța și Germania „sunt de acord să nu fie de acord” cu privire la acordul UE-Mercosur, cel mai mare acord comercial din lume

Prim-ministrul Gabriel Attal s-a aflat luni (5 februarie) la Berlin pentru un schimb cu omologul său german Olaf Scholz, pentru a da o nouă viață cuplului franco-german după luni de tergiversări. Dar dezacordul dintre cei doi bărbați cu privire la acordul UE-Mercosur nu a fost în niciun fel rezolvat.

Cei doi politicieni ar fi discutat o serie de subiecte în cadrul unei întâlniri bilaterale, inclusiv sprijinul pentru Ucraina, economia europeană și Pactul privind azilul și migrația. Schimbul a fost „bogat, dens și direct”, a spus premierul francez.

Această întâlnire are loc cu câteva luni înaintea unei vizite de stat a lui Emmanuel Macron în mai, și într-un moment în care cuplul franco-german – pe care germanii îl numesc mai modest „tandem” – pare să fie în declin.

În octombrie, reprezentanții guvernelor francez și german s-au întâlnit  la Hamburg pentru a da o nouă viață relației lor bilaterale, după ce în ultimii doi ani au apărut dezacorduri fundamentale privind problemele energetice, industriale și de apărare.

Dezacorduri fundamentale
Dar, în spatele discursurilor, persistă disensiuni reale între Paris și Berlin, în special cu privire la negocierile în curs privind un potențial acord de liber schimb între UE și țările Mercosur – Brazilia, Argentina, Uruguay și Paraguay.

Acest acord, ale cărui prime negocieri datează din 1999, promite să fie, dacă va fi adoptat, cel mai mare acord comercial din lume. Dar, după ani de amânare, negocierile sunt din nou în impas.

În 2025, revenirea consolidării bugetare în Europa

Anumite țări  sunt forțate să își reducă deficitul. Repetă Europa greșelile crizei din zona euro din anii 2010, prin impunerea unei austerități bugetare pe scară largă în mijlocul unei crize economice?

Pe de o parte, alegerea lui Donald Trump anunță impunerea unor probabile taxe vamale din Statele Unite. Concurența chineză umple Europa cu mărfuri fabricate cu subvenții, iar creșterea internă este aproape stagnantă, după șocul inflaționist. Germania înregistrează doi ani succesivi de contracție economică. Pe de altă parte, Uniunea Europeană (UE) alege această perioadă foarte delicată pentru a-și impune din nou regulile bugetare. Acestea au fost suspendate în timpul pandemiei de COVID-19, după ce au fost ușor renegociate.

„Consolidarea finanțelor publice vine într-un moment în care economia zonei euro se confruntă cu o deteriorare a situației economice și cu un risc de creștere a șomajului”, subliniază economiștii de la Danske Bank într-o notă din 7 noiembrie, o instituție financiară daneză, citați de Le Monde.

Amploarea viitoarei austerități bugetare, însă, nu are nimic de-a face cu momentul crizei zonei euro. Pe baza planurilor bugetare prezentate la Bruxelles de cele douăzeci de țări cu monedă unică, economiștii Danske Bank calculează că consolidarea fiscală pentru 2025 ar trebui să se ridice la aproximativ 0,7% din produsul intern brut (PIB).

Efortul se referă doar la bugetele naționale. Next Generation EU ar putea fi parțial închis în 2025

În același timp, un plan european de redresare, care este contabilizat separat, ar trebui să compenseze parțial această politică. Hotărât în ​​2020, înființat în 2021, Next Generation EU este un împrumut european comun de 750 de miliarde de euro. Această descoperire majoră a politicii a fost amânată: mai puțin de jumătate din bani au fost plătiți țărilor beneficiare și chiar mai puțin au fost de fapt cheltuiți. Acest decalaj este de așteptat să fie parțial închis în 2025, cheltuielile estimate să se ridice la 0,4% din PIB în același an.

În Parlamentul European, dreapta și extrema dreaptă fac o demonstrație de forță: amânarea cu un an a legii împotriva defrișărilor 

Amendamentele Partidului Popular European, adoptate cu sprijinul dreptei radicale, slăbesc domeniul de aplicare al reglementării europene împotriva defrișărilor.

În ofensiva lor împotriva Pactului Verde European, Creștin-Democrații din Partidul Popular European (PPE), aliați cu extrema dreaptă, tocmai au câștigat o victorie. Joi, 14 noiembrie, au reușit ca Parlamentul European să aprobe amânarea cu un an a legii împotriva defrișărilor precum și o relaxare suplimentară a acestui regulament care ar trebui să interzică comercializarea în Europa a produselor (cacao, cafea, soia, palmier, petrol, lemn etc.) din terenuri defrișate.

Este o zi care poate intra în cărțile de istorie ale Uniunii în două moduri pentru că va fi marcat începutul dezlegării regulilor pe care cele douăzeci și șapte state le-au adoptat în ultimii ani pentru a lupta împotriva încălzirii globale și a proteja mediul. Dar și pentru că va fi fost prima manifestare concretă a unei alianțe între dreapta și extrema dreaptă capabilă, de la alegerile europene din iunie, să formeze majoritate la Strasbourg.

Ceea ce se va desfășura la Bruxelles și Strasbourg în săptămânile următoare va face, probabil, un fenomen în viața instituțiilor comunitare. Dar, deocamdată, progresul reglementării împotriva defrișărilor constituie, după cum spune europarlamentarul (Renew) Pascal Canfin, „semnalul că ar putea exista o criză politică în Europa”.

Roxana Mînzatu și alți 5 comisari europeni, audiați marți în Parlamentul European

Audierile ultimilor şase comisari europeni desemnaţi, între care şi Roxana Mînzatu, au loc marţi, 12 noiembruie, în Parlamentul European. Sunt cei propuși pentru funcţiile de vicepreşedinţi executivi ai Comisiei Europene, între care şi reprezentanta României. Audierile au loc în comisiile legislativului comunitar. Pe de altă parte, o decizie privind aprobarea comisarului european desemnat de Ungaria a fost amânată de Parlamentul European.

Roxana Mînzatu, desemnată vicepreşedintă executivă a Comisiei Europene pentru oameni, competenţe şi pregătire, va fi audiată între orele 15:30 și 18:30, (ora României), de eurodeputaţii din două comisii: cea pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale şi Comisia pentru cultură şi educaţie.

Reprezentanții altor două comisii – pentru drepturile femeii şi egalitatea de gen şi cea pentru libertăţi civile, justiţie şi afaceri interne – vor putea fi invitați la audierea Roxanei Mînzatu, ceea ce înseamnă că vor avea dreptul de a adresa câte o întrebare comisarului desemnat al României.

Kaja Kalllas, propusă pentru funcţia de Înalt Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, va fi audiată în marți dimineaţă, la ora 09:30.

Ziua s-a încheiat cu audierile, în cursul serii, ale comisarilor desemnați de Spania și Finlanda.

Între timp, coordonatorii comisiilor care l-au audiat pe Oliver Varhelyi (desemnat de Ungaria) au anunţat că îşi amână pentru miercuri întâlnirea de evaluare. Grupul Verzilor din Parlamentul European a anunțat că, în acest moment, votul pentru comisarul desemnat de Budapesta, un apropiat al premierului ungar Viktor Orban, este „NU”.

Răspunsurile date de Oliver Varhelyi în legătură cu dreptul la avort şi cu sănătatea reproductivă sunt analizate acum. El a dat asigurări că apără drepturile femeilor, subliniind însă de mai multe ori că avortul nu este o „competenţă a Uniunii Europene”, ci este la latitudinea statelor membre.

Meta, amendată cu 800 de milioane de euro pentru abuz de poziție dominantă

Comisia Europeană a amendat Meta, firma mamă a Facebook, cu 797,72 milioane de euro pentru încălcarea legislaţiei privind concurenţa în beneficiul Facebook Marketplace, transmit Reuters şi DPA.

Meta este acuzată că a abuzat de poziţia sa dominantă pe piaţă pe reţelele de socializare şi publicitatea online, a informat joi Executivul comunitar.

„Meta a legat serviciul său de anunţuri online clasificate pe categorii Facebook Marketplace de reţeaua socială personală Facebook, şi a impus condiţii comerciale incorecte către alţi furnizori de anunţuri online clasificate pe categorii. A făcut asta în beneficiul propriului său serviciu Facebook Marketplace, acordând prin urmare avantaje de care alţi furnizori de anunţuri online clasificate pe categorii nu au putut beneficia„, a afirmat comisarul pentru concurenţă Margrethe Vestager.

Oficialul a adăugat: „Acest comportament este ilegal conform reglementărilor UE antitrust. Meta trebuie să oprească acum acest comportament”.

Meta a anunţat că va contesta amenda impusă de Comisia Europeană dar, între timp, se va conforma şi şi va lucra în mod rapid şi constructiv pentru găsirea unei soluţii care să rezolve solicitările Executivului comunitar.

Decizia vine la doi ani după ce Bruxellesul a acuzat Meta că a oferit serviciului său de anunţuri clasificate pe categorii Facebook Marketplace un avantaj nedrept punând împreună cele două servicii.

Facebook a lansat Marketplace în 2016 şi l-a extins în câteva ţări din Europa un an mai târziu.

Post-scriptum: Roxana Mînzatu şi alţi şase comisari europeni nu au fost avizaţi de grupurile politice ale Parlamentului European şi va fi nevoie de o serie de jocuri de culise pentru a reuşi să ocupe aceste funcţii. Dificultăţile din Parlamentul European de a aproba vicepreşedinţii noii Comisiei Europene au declanşat o ciocnire frontală între cele două mari familii politice de la Bruxelles, popularii şi social-democraţii, care face să atârne de un fir de păr coaliţia care de zeci de ani a susţinut şi a permis Uniunii Europene să progreseze, scrie EFE într-o amplă analiză.