Cronica săptămânii economice

Legea care reglementează dobânzile creditelor ipotecare şi de consum, oferite de IFN-uri, a intrat în vigoare; Banca Naţională a României (BNR) a urcat la 4,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an; leul se depreciază faţă de dolarul american, iar cursul oficial urcă la un maxim al ultimelor 7 luni; Legea care prevede un nou mecanism de stabilire a nivelului salariului minim a fost promulgată; Institutul Naţional de Statistică (INS) a publicat noile date despre salariile din România; termenul pentru aplicarea amnistiei fiscale a fost prelungit până la data de 20 decembrie 2024; Comisia Europeană solicită României şi altor cinci state UE să transpună integral Directiva privind asigurarea auto; UE a aprobat ajutorul de 790 de milioane euro acordat de România în sprijinul închiderii minelor din Valea Jiului; Contractul pentru reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă a fost semnat vineri la Baku; Comisia Europeană a redus semnificativ, la 1,4%, estimările privind avansul economiei româneşti în 2024.

Acestea sunt câteva dintre cele mai importante evenimente economice ale săptămânii care se încheie.

Luni, 11 noiembrie

Ratele la credite scad semnificativ: intră în vigoare legea PSD privind protecția financiară a românilor împotriva abuzurilor

Începând de luni, 11 noiembrie 2024, românii beneficiază de o nouă lege menită să protejeze consumatorii de practicile abuzive ale instituțiilor financiare nebancare (IFN) și să asigure condiții mai echitabile de creditare. Inițiată de senatorul PSD Daniel Zamfir, această legislație introduce plafoane stricte pentru dobânzile aplicate la creditele de consum și ipotecare, având ca scop principal reducerea poverii financiare asupra cetățenilor.

Conform noii legi, suma totală rambursată de către debitori nu poate depăși dublul sumei împrumutate. Această măsură vizează în special creditele de consum de până la 25.000 de lei, unde anterior existau cazuri în care dobânzile depășeau 1000%, obligând debitorii să returneze sume de zeci de ori mai mari decât valoarea inițială a creditului.

13:03 • Energie

Un moment mult așteptat de energia românească: a fost semnat contractul pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă

08:12, 09.11.2024 • ECONOMIE

Cronica săptămânii economice

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație, de la 4% la 4,9%

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit de la 4% la 4,9% prognoza de inflație pentru finele lui 2024 și de la 3,4% la 3,5% prognoza pentru finele anului 2025. Pe termen scurt, inflația ar urma să crească ca urmare a scumpirii mai puternice a alimentelor, potrivit datelor prezentate luni de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

Reintrarea în intervalul ţintei este preconizată pentru prima parte a anului 2026.

Revizuirea ascendentă faţă de valorile proiectate în raportul anterior, mai semnificativ în prima parte a intervalului de proiecţie, dar cu efect persistent şi pe termen mediu, este asociată cu precădere evoluţiilor recente mai nefavorabile decât se preconiza pe segmentul alimentelor.

Leul se depreciază faţă de dolar. Cursul atinge un maxim al ultimelor 7 luni

Moneda naţională s-a depreciat luni faţă de dolarul american, pe fondul reacţiei pieţelor financiare internaţionale la victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din SUA.

Cursul calculat luni de Banca Naţională a României (BNR) a fost de 4,6601 lei/dolar, un maxim al ultimelor 7 luni. Cursul doalrului american nu a mai fost la un nivel atât de ridicat din luna aprilie.

Marţi, 12 noiembrie

Cu cât a crescut câştigul salarial mediu net

Câștigul salarial mediu net a crescut cu 70 de lei în luna septembrie a acestui an, la 5228 lei, avansul faţă de luna anterioară fiind de 1,4%, potrivit datelor publicate marţi de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Câștigul salarial mediu brut a fost 8553 lei, cu 110 lei (+1,3%) mai mare decât în luna august 2024.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei (11.626 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (3016 lei).

Miercuri, 13 noiembrie

Simona Bucura-Oprescu: „Salariul minim european, un pas important pentru reducerea inegalităților”

România a făcut un pas semnificativ în îmbunătățirea condițiilor economice și sociale ale cetățenilor săi prin adoptarea oficială a salariului minim european.

Legea care transpune Directiva UE 2022/2041 privind salariul minim european are ca scop creșterea veniturilor lucrătorilor din România și reducerea inegalităților salariale, garantând un trai decent și protejând puterea de cumpărare a populației.

Ministrul Muncii, Simona Bucura-Oprescu, a declarat că acest proiect legislativ urmărește în principal reducerea sărăciei și protejarea puterii de cumpărare a lucrătorilor. Legea garantează creșterea salariilor mici pe baza unor indicatori economici clari, precum puterea de cumpărare, salariul mediu și productivitatea muncii. Aceste măsuri sunt menite să asigure o creștere reală și sustenabilă a veniturilor angajaților.

ANAF sub asediu, în urma amnistiei fiscale

ANAF a primit din partea contribuabililor cu datorii, fie ei persoane fizice sau juridice, peste 100.000 de solicitări de amnistie fiscală, transmite Profit.ro.

Teoretic, 330.735 firme şi 848.705 persoane fizice ar putea să beneficieze de măsura de iertare a datoriilor, conform calculelor ANAF.

Totodată, Fiscul are un număr redus de zile în care trebuie să transmită contribuabilului decizia prin care aprobă sau respinge aplicarea amnistiei fiscale. Numărul mare de solicitări a pus presiune pe angajaţi. Ministerul Finanţelor analizează posibile variante în ceea ce priveşte termenele prevăzute în hotărârea de amnistie fiscală. Una dintre opţiunile analizate este extinderea termenului în care ANAF să poată răspunde, până la finele lunii decembrie.

Mesajul lui Marcel Ciolacu către investitorii englezi: „România este o destinație sigură în care să vă aduceți banii și să faceți profit!”

În cursul dimineții de astăzi, premierul Marcel Ciolacu a participat la Forumul Economic Bilateral Româno-Britanic. În discursul pe care l-a ținut la Masion House, din Londra, premierul a subliniat că „România este o destinație sigură în care să vă aduceți banii și să faceți profit!”.

„Este momentul perfect ca, după 17 ani de la ultima vizită a unui prim-ministru român în Marea Britanie, să dăm un semnal puternic că suntem pregătiți să dăm o nouă dimensiune dialogului nostru strategic. Organizarea acestui forum economic bilateral trebuie să reprezinte punctul de inflexiune pentru ca Parteneriatul Strategic româno-britanic, început acum mai bine de 20 de ani, să își găsească o aplicare mult mai concretă în ceea ce privește investițiile și proiectele economice comune.

Este o realitate faptul că dialogul bilateral excelent la toate nivelurile are la bază prietenia româno-britanică, îndelungată și profundă, clădită în timp și consolidată grație dialogului permanent”, a subliniat Marcel Ciolacu.

România și povara datoriei externe: Creștere de peste 17 miliarde euro în primele nouă luni din 2024 – implicații economice și riscuri

În primele nouă luni din 2024, datoria externă totală a României a crescut cu 17,846 milioane de euro, atingând un nivel record de 186,181 milioane de euro. Această majorare rapidă semnalează o creștere semnificativă a dependenței de finanțare externă, cu implicații deosebit de importante pentru economie.

Deși acest trend reflectă accesul României la piețele internaționale de capital, creșterea datoriei pune presiune pe capacitatea de plată a țării, afectând stabilitatea macroeconomică pe termen lung.

Imagini dureroase cu sfârșitul Airbus-ului A318 ”Traian Vuia” de la TAROM: tăiat și trimis la fiare vechi

Airbus-ul A318 „Traian Vuia,” odinioară o emblemă a flotei TAROM, a fost redus astăzi la piese de fier vechi, într-o imagine dureroasă care reflectă nu doar finalul unui avion, ci și lipsa unei viziuni de viitor pentru aviația românească.

Avionul, cu înmatricularea YR-ASB, a intrat în serviciul TAROM în decembrie 2006 și, în cei aproape douăzeci de ani de zbor, a transportat mii de pasageri și a contribuit la prestigiul companiei. În ochii multora, acest final dramatic simbolizează eșecul unui sistem incapabil să-și conserve simbolurile și să găsească soluții inovatoare.

Joi, 14 noiembrie

Politica energetică europeană și dependența de importuri: Dan Nica, despre necesitatea creșterii capacităților de producție

Eurodeputatul PSD Dan Nica a discutat despre vulnerabilitățile politicii energetice a Uniunii Europene, subliniind necesitatea urgentă de a reduce dependența de importurile de echipamente pentru energie regenerabilă, în special din China.

„În piața asta de energie, piață liberă, de altfel, a trebuit să existe totuși o corelație între cât costă să produci kilowattul-oră de energie, megawattul și cu cât îl vinzi”, a explicat Nica, atrăgând atenția asupra faptului că UE trebuie să prioritizeze investițiile interne în energie regenerabilă pentru a stabiliza costurile și a reduce fluctuațiile de preț.

România, avertizată de Comisia Europeană în privinţa legislaţiei în domeniul asigurărilor auto

Comisia Europeană a decis joi să trimită avize motivate României şi altor cinci state – Bulgaria, Spania, Letonia, Malta şi Portugalia, pentru că nu au notificat Comisiei transpunerea integrală în legislaţia naţională a Directivei modificate privind asigurarea auto.

Trimiterea unui aviz motivat reprezintă a doua etapă a procedurii de infringement.

Potrivit Executivului comunitar, Directiva privind asigurarea auto urmăreşte să consolideze protecţia victimelor accidentelor rutiere în întreaga UE.

Vineri, 15 noiembrie

Un moment mult așteptat de energia românească: a fost semnat contractul pentru reactoarele nucleare de la Cernavodă

La Baku, în cadrul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice (COP 29), a fost semnat contractul pentru construirea reactoarelor 3 și 4 ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, un proiect considerat esențial pentru viitorul energetic al României. Semnătura a avut loc într-o atmosferă festivă, cu prezența reprezentanților Nuclearelectrica și ai consorțiului internațional de companii, incluzând Fluor (SUA), Sargent & Lundy (SUA), Atkins Réalis (Canada) și Ansaldo (Italia).

Ministrul Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, a subliniat importanța istorică a acestui proiect, afirmând că este „cel mai important proiect pentru sectorul energetic românesc din ultimele decenii”. În cadrul unei declarații, ministrul a evidențiat sprijinul acordat de autoritățile române și importanța colaborării internaționale pentru succesul investiției. „Avem alături cei mai puternici parteneri internaționali pentru a-l duce la bun sfârșit până în 2031-2032”, a adăugat Burduja, punctând că această etapă marchează și o reîntoarcere la proiecte strategice lăsate deoparte timp de decenii.

CE își revizuiește prognoza asupra economiei românești. Și nu în bine…

Comisia Europeană (CE) a publicat astăzi previziunile sale de toamnă asupra evoluției economice a spațiului comunitar. În ceea ce privește România, prognoza este mult mai rezervată decât cea din primăvară, publicată în luna mai.

CE se așteaptă ca majorarea PIB-ului real să încetinească semnificativ în 2024, la 1,4%, arată prognoza de toamnă a instituției. Deficitul public general al României va atinge 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât în 2023 și cu peste un punct peste ținta asumată de guvern.

Comisia Europeană aprobă un ajutor de stat de 790 milioane EUR pentru închiderea minelor de cărbune din Valea Jiului

Comisia Europeană a aprobat, conform normelor UE privind ajutoarele de stat, o măsură de sprijin financiar în valoare de 790 de milioane EUR (aproximativ 3,9 miliarde RON) acordată de România pentru a facilita închiderea a patru mine de cărbune necompetitive din Valea Jiului: Lonea, Lupeni, Livezeni și Vulcan.

Măsura, notificată de România, este menită să sprijine tranziția către o economie mai verde prin eliminarea treptată a producției de cărbune până în 2032. Ajutorul financiar va acoperi costurile sociale pentru lucrătorii afectați, precum și lucrările necesare pentru securizarea și reabilitarea mediului în zonele miniere.

Beneficiarul principal al acestui sprijin este Societatea Complexul Energetic Valea Jiului S.A., care administrează minele vizate și centrala electrică Paroșeni.