Barajul de la Siriu: mituri apocaliptice versus siguranța reală

Barajul de pământ de la Siriu, un punct de reper cunoscut pentru buzoieni și o atracție pentru turiștii care străbat DN 10 spre Brașov, este subiectul multor teorii apocaliptice. Priveliștea spectaculoasă oferită de Lacul Siriu și Munții Buzăului contrastează cu temerile legate de o potențială catastrofă în cazul unei cedări structurale.

Barajul, finalizat în 1994 după două decenii de construcție, a fost proiectat pentru a alimenta localitățile din aval cu apă potabilă, pentru irigații și pentru generarea de energie electrică. Hidrocentrala Nehoiașu, cu o putere instalată de 42 MW, produce anual circa 144 GWh de energie electrică. Construit din rocă, steril și un miez din argilă, barajul Siriu este al doilea ca mărime din România, având o înălțime de 122 de metri și o lungime de 570 de metri.

Scenariile catastrofale: ce s-ar putea întâmpla?

Un scenariu extrem, în cazul unei avarii majore de 75% din lățimea și înălțimea barajului, estimează că un val de 60 de metri s-ar forma în aval, ajungând în circa nouă minute la Nehoiu și în 85 de minute la intrarea în municipiul Buzău, cu o înălțime de 7,42 metri. Reducerea proporției de avarie scade proporțional înălțimea undei de viitură, conform datelor publicate de expresssud-est.ro.

Deși probabilitatea unui astfel de eveniment este dificil de evaluat, precedentele istorice, precum avariile barajelor Belci (1991) și Cornățel (1997), demonstrează că riscul nu poate fi ignorat. În acele cazuri, factori precum condițiile geologice, neglijența în execuție și întreținere sau vechimea construcțiilor au contribuit la dezastru.

Factorii de risc: cutremure și colmatare

Amplasarea barajului în apropierea zonei seismice Vrancea este un motiv de îngrijorare. Deși cutremurele mici, de 2-3 grade pe scara Richter, sunt insesizabile pentru oameni, ele pot afecta treptat structura barajului. În plus, colmatarea – fenomenul de ridicare a fundului bazinului prin depunerea de roci de pe versanți – exercită o presiune suplimentară asupra structurii.

Mai mulți ingineri au ridicat semne de întrebare asupra calității lucrărilor de finalizare, afirmând că injecțiile de ciment în munții adiacenți barajului au fost întrerupte, ceea ce explică frecventele căderi de pietre pe DN 10.

Oficialii liniștesc populația

Reprezentanții Administrației Bazinale de Apă (ABA) Buzău-Ialomița resping scenariile apocaliptice. „Barajul Siriu a fost construit conform practicii inginerești a vremii, cu respectarea tuturor normelor de rezistență și stabilitate. Este monitorizat constant, iar ultimele expertize, efectuate în 2015, nu au relevat modificări ale structurii”, se arată într-o declarație a ABA citată de stiridebuzau.ro.

În ciuda riscurilor teoretice, autoritățile asigură că barajul este întreținut corespunzător și că există sisteme eficiente de monitorizare, astfel încât orice problemă să fie identificată și rezolvată înainte de a degenera într-un dezastru.