Alegerile prezidențiale prin lupa ingineriei sociale a generalului de securitate Anton Rog
Timp de două săptămâni, toată țara va fi perturbată, mai ales de ziua națională, și, în același timp, va fi blocată, de alegerile prezidențiale și parlamentare. Însă, elevii vor avea cel mai mult de suferit de pe urma alegerilor, pentru că majoritatea secțiilor de votare se află în școli.
Dar, când vine vorba de alegeri, cine se mai gândește la școală și elevi? Și anul acesta miza alegerilor este una uriașă, pentru că trebuie să alegem cel de al cincilea președinte al țării de după 1990. Numai că alegerile prezidențiale de anul acesta stau sub semnul unei mari incertitudini întrucât niciunul dintre cei 14 candidați n-a rupt gura târgului, adică nu a reușit să convingă electoratul că trebuie votat, mai ales pe cei din Diasporă.
Și atunci ajungem la întrebarea cetățeanului turmentat din „O scrisoare pierdută” de Ion Luca Caragiale: „…dar eu… Eu pentru cine votez? ”. Răspunsul la întrebarea cetățeanului turmentat poate fi dat de ingineria socială. Iar șeful departamentului Cyber Security din SRI, generalul de brigadă Anton Rog, ne-a avertizat de ceva timp la ce performanțe ne putem aștepta de la ingineria socială, mai ales atunci când vine vorba de alegeri.
„Avem un departament extrem de performant care se ocupă de un concept care se numește inginerie socială. Pe scurt, peste o lună, noi putem să te determinăm, printr-un link, printr-un SMS, printr-un smishing (un atac de inginerie socială care utilizează mesaje text mobile false pentru a păcăli oamenii să descarce programe malware, să partajeze informații sensibile sau să trimită bani infractorilor cibernetici n.n.), printr-un telefon pe care ți-l dăm, să faci o acțiune pe care noi dorim să o faci împotriva voinței tale.
Da? Asta înseamnă ingineria socială: să te determinăm să faci ceva ce tu în mod normal nu vrei să faci. Și, cum să îți spun, să îl faci cu plăcere și să îți dorești să faci treaba asta. Aici e frumusețea. Și ca să vă spun: am testat asta pe colegi de-ai noștri. Echipa asta (din SRI, n.n.) e extrem de creativă, de-a dreptul nu sunt sănătoși la cap”, a precizat generalul Anton Rog.
Pentru clarificare, trebuie precizat că ingineria socială este, în contextul securității informațiilor, o manipulare psihologică a oamenilor pentru a efectua unele acțiuni sau a divulga informații confidențiale. Cambridge Dictionary susține că „ingineria socială reprezintă controlul sau schimbarea artificială a grupurilor din cadrul societății”.
Alte surse vorbesc despre faptul că ea este o disciplină aplicată în cadrul științelor sociale și se referă la eforturile de a influența atitudinile și comportamentele sociale pe scară largă, de diferite entități, fie de către guverne, mass-media, grupuri private sau chiar de către persoane, pentru a produce caracteristici dorite într-o populație/grup-țintă.
Și o dovadă de utilizare subtilă, dar inteligentă, a ingineriei sociale a fost la alegerile prezidențiale din 2014. Atunci, cu ajutorul unei campanii subversive de pe Facebook cu tema „Diaspora nu este lăsată să voteze”, populația a fost manipulată să-l voteze pe Klaus Iohannis, chiar dacă, în mod normal, nu voia să facă acest lucru. Adică, a fost cam așa cum ne-a avertizat generalul SRI Anton Rog în urmă cu ceva timp.
Practic, acum nu există nicio garanție că acest concept de inginerie socială lansat în spațiul public de generalul Anton Rog nu va fi utilizat și în alegerile prezidențiale din acest an, unde Diaspora va juca un rol-cheie. Poate că Mark Twain a anticipat rolul ingineriei sociale atunci când a spus că „dacă votul nostru ar putea schimba ceva, nimeni nu ne-ar mai lăsa să votăm”! Adică, mai discret, dar clar: manipulare la votare prin inginerie socială!