Povestea celor 40 de milioane de euro furați de la Rosal timp de 6 ani de zile sau cum s-a îmbolnăvit de inimă Silviu Prigoană

Publicat: 18 nov. 2024, 10:57, de Ziarul Puterea, în ACTUALITATE , ? cititori
Povestea celor 40 de milioane de euro furați de la Rosal timp de 6 ani de zile sau cum s-a îmbolnăvit de inimă Silviu Prigoană

Lecția de devalizare a Rosal a fost “predată” de Jean Niculescu și Bogdan Niculescu – fostul șofer al lui Prigoană și fratele acestuia, de fiduciarul lui Prigoană (fostul director juridic) – Gabriel Dan Găman și de directoarea economică a lui Prigoană – Alexandrescu Alexandra, El Feki Tarek – proprietarul grupului de “finanțare” Toyo IFN/Motors/Aviation etc., care l-au forfecat financiar și au acționat pe 3 paliere:

Transferul obiectului afacerii de la Rosal SA la Blue Planet SRL (compania șoferului lui Prigoană, susținut de grupul Coldea și acoliții săi, care avea exact același obiect de activitate cu Rosal, ai căror administratori erau numiți), cu același obiect de activitate, în timp ce Rosal nu a mai participat la licitațiile de la care își susținea activitatea, reducându-se artificial profitul companiei Rosal, pentru ca dividendele cuvenite lui Prigoană să fie diminuate artificial.

Culmea, Rosal a acționat și ca susținător financiar sau de experiență pentru Blue Planet, păcălindu-l pe Prigoană că va deveni acționar în Blue Planet (lucru care nu s-a mai întâmplat, deși Prigoană a plătit, acțiunile respective fiind deposedate printr-un gaj executat de un terț “cu destinație”).

Înstrăinarea patrimoniului Rosal prin suveică – sale și leaseback cu Toyo IFN/Motors/Aviation – în strânsă “cooperare” cu El Feki Tarek – un loan shark care, în conivență cu șoferul Bogdan Niculescu, au făcut în așa fel încât Rosal, plătind 85% din rate la mașini, case, avioane, și neplătindu-le pe ultimele, IFN-ul să rămână cu banii și cu proprietatea patrimoniului (mașini, clădiri), astfel însușit în mod “legal”.

Atenție, grupul organizat controla toate deciziile Rosal prin bunăvoința și semnătura lui Prigoană, dar controla și toate deciziile societăților care prejudiciau grupul Rosal prin contractele încheiate – delapidare CA LA CARTE!
Altă metodă a “satului fără câini” numit Rosal a fost delapidarea, dar și “închirierea de către Rosal, cu aprobarea lui Bogdan Niculescu și a Consiliului de Administrație prezidat de el, dar tot de la firma/firmele/imputerniciții lui Bogdan Niculescu”, a unor mijloace fixe la prețuri de 4 ori mai mari decât piața, chiar dacă Rosal avea posibilitatea de a-și cumpăra acele mijloace fixe.

Cesionarea veniturilor importante ale Rosal – 40 de milioane de lei lunar – către terți fără aprobarea AGA. Astfel, Rosal a fost “executată” combinat de venituri, patrimoniu și viitor.
Cum a fost posibil? Numai prin “tâmpenia motivațională” a antreprenorilor români, care au fost și sunt încă orbiți de discursurile tuturor “proștilor” de a nu face nici management, nici macromanagement, nici micromanagement… Prigoană și-a delegat afacerile către un personaj care a stat în umbra lui 20 de ani, căpătându-i încrederea, și pentru care Prigoană “băga mâna-n foc”… și așa s-a ars… La fel – șoferul lui, care de la “fake it” a ajuns să “make it”.

Antreprenori! – delegați, dar controlați!
Și nu uitați că, la peste 90 de ani, Warren Buffet încă lucrează, în timp ce voi, cum faceți niște bani, cum vă tâmpiți și vă implicați numai în “big decisions only” și “invest și divest” și “hire și fire”!

Studiu de caz despre cum să-ți pierzi toți banii!

„Ambii am constatat că societatea ROSAL GRUP SA a desfășurat, începând cu anul 2016, o activitate nerentabilă din punct de vedere economic. Încercând să aflăm cauzele acesteia, în condițiile în care nu aveam cunoștință despre o scădere a numărului de beneficiari ai serviciilor prestate și aflând că societatea a avut formulate mai multe cereri de insolvență, am solicitat societății să ne pună la dispoziție toate contractele prin care au ieșit din patrimoniu active importante. Societatea a refuzat să comunice aceste informații, interzicându-ne accesul în sediu și permițându-ne doar accesul la informații minime despre următoarele fapte:

Începând cu anul 2015, ROSAL GRUP SA a început să deruleze diverse contracte de leasing cu SC Toyo Motor Leasing SRL. În acest sens, au fost încheiate contracte de leasing pentru achiziția de bunuri imobile și mobile, pentru care ROSAL GRUP SA a achitat de fiecare dată avansuri consistente și aproximativ 80-90% din prețul de achiziție, respectând ratele de leasing stabilite prin contract. Cu câteva luni înainte de finalizarea contractelor, fără nicio explicație și în mod brusc, din dispoziția lui NICULESCU BOGDAN și cu acordul celorlalți implicați, plățile către societatea de leasing erau încetate, iar aceasta executa contractele și devenea astfel proprietara bunurilor achitate parțial de ROSAL GRUP SA.
Indicam următoarele situații concrete care dovedesc activitățile de delapidare a bunurilor și resurselor financiare la nivelul ROSAL GRUP SA de către această grupare:

a) CONTRACTUL de leasing imobiliar nr. 2652/13.10.2015, autentificat de BIN Enache Florentina, încheiat între Toyo Motor Leasing IFN SA și ROSAL GRUP SA, având ca obiect imobilul situat în Voluntari, șos. Iancu Nicolae, nr. 42-42A (Școala Britanică). În baza acestuia, ROSAL GRUP SA a achitat avansul și circa 4.000.000 euro prin rate lunare, achitate de către chiriașa Fundația Junior Focus, până în aprilie 2019. Fără niciun motiv, Toyo Motor Leasing IFN SA a returnat chiria achitată ca rată de leasing și a reziliat contractul, fără ca acționarii ROSAL GRUP SA să aibă cunoștință, iar imobilul a ajuns în patrimoniul firmelor Toyo, care și-au încasat și o mare parte din prețul imobilului.

b) CONTRACTELE DE LEASING având ca obiect autovehicule, încheiate începând din 2016, având ca finanțator societățile Toyo Motor Leasing IFN SA și Toyo Finance Grup IFN SA. ROSAL GRUP SA, în calitate de utilizator, a achitat avansurile și ratele scadente în proporție de peste 80% din valoarea autovehiculelor, dar ulterior, fără niciun motiv și înțelegere cu societățile finanțatoare, a încetat plata acestora, iar autovehiculele au revenit în patrimoniul finanțatorilor, care au executat garanțiile colaterale.

c) Societatea ROSAL GRUP SA a achiziționat anterior anului 2015 un imobil situat în București, str. 11 Iunie, nr. 79, sector 4, la valoarea de 3.500.000 euro. Cercetând inventarul actual al societății, am constatat că valoarea acestuia, fără document justificativ, este acum de euro, iar ca dată de dobândire figurează contractul de vânzare-cumpărare 182/30.01.2017, probabil tot printr-un mecanism de leasing inițial, încetat și ulterior încheiat un alt contract de leasing pentru același imobil.

Analizând contractele dintre ROSAL GRUP SA și Toyo Motor Leasing IFN SA menționate mai sus, se poate constata că acestea sunt contracte standard, care prevăd la art. 10 faptul că „locatorul are dreptul de reziliere unilaterală a contractelor în situația în care utilizatorul nu execută obligația de plată pentru două rate de leasing și pentru orice altă sumă datorată (comisioane, penalități, dobânzi, prime de asigurare, cheltuieli de ridicare a autovehiculului etc.) mai mult de 30 de zile de la scadență”. Societatea nu a renegociat sumele restante și, deși nu existau sume restante, nu a procedat la aceste demersuri. Consecința directă a fost pierderea sumelor achitate, implicit a bunurilor care au făcut obiectul acestor contracte, iar bunurile au intrat indirect în patrimoniul făptuitorilor, prejudiciind direct ROSAL GRUP SA.

Sumele totale delapidate prin acest mecanism din patrimoniul ROSAL GRUP SA, în perioada 2015-2022, se ridică la aproximativ 30 milioane euro.

În ceea ce privește modul nelegal de cesionare a încasărilor ROSAL GRUP SA, făptuitorii NICULESCU BOGDAN, GABRIEL DAN GĂMAN și ALEXANDRESCU ALEXANDRA au cesionat veniturile ROSAL GRUP SA aferente contractelor de salubritate încheiate cu Consiliul Județean Prahova, Primăria Ploiești, Primăria Sector 4 și Primăria Popești-Leordeni, venituri care se ridicau lunar la aproximativ 40 milioane lei.

Referitor la acest aspect, dorim să menționăm că prin Dispoziția Fiduciară nr. 3, persoana Vasile Silviu Prigoană i-a solicitat făptuitorului Gabriel Dan Găman explicații, acesta verbalizând că nu există nicio problemă.

Dat fiind relația de încredere, dar și legătura profesională (avocat-client), persoana vătămată Vasile Silviu Prigoană a crezut explicațiile oferite, cu atât mai mult cu cât nu avea acces la documentele companiei de mai bine de 5 ani. Acesta a fost unul dintre motivele încetării contractului de fiducie cu Gabriel Dan Găman.

O situație aparte legată de activitatea de delapidare a ROSAL GRUP SA este dată de relația acesteia cu BLUE PLANET SERVICES SRL, societate concurentă deținută și controlată de NICULESCU BOGDAN împreună cu NICULESCU JEAN, fratele acestuia, societate înființată prin persoane interpuse pentru a deturna veniturile ROSAL GRUP SA. Dovadă este că administrator al acestei societăți a fost făptuitorul VASILIU ROBERT-FLORIN, prieten al fraților Niculescu.”

Astfel cum rezultă din extrasele PC din portalul online al Registrului Comerțului, BLUE PLANET SERVICES SRL are ca obiect de activitate codul CAEN 3811 – Colectarea deșeurilor nepericuloase.

Despre această societate, BLUE PLANET SERVICES SRL, subsemnatul PRIGOANĂ precizez:

În cursul anului 2020 am constatat că, la inițiativa făptuitorilor Niculescu Bogdan și Niculescu Jean, s-a propus ca Rosal Grup SA să fie sprijinită operațional și financiar de societatea BLUE PLANET SERVICES SRL. Singurul contact cu societatea a fost votul în ședințele AGA ale Rosal Grup, societatea BLUE PLANET SERVICES SRL fiind reprezentată de făptuitorul Vasiliu Robert-Florin.

Ca urmare a inițiativei fraților Niculescu, în data de 22.11.2021 am încheiat cu făptuitorul Vasiliu Robert-Florin contractul de cesiune părți sociale, prin care subsemnatul dobândeam în proprietate 669 părți sociale (30%) din societatea BLUE PLANET SERVICES SRL, contra sumei de 600.000 lei, pe care trebuia să o achit, potrivit solicitării cedentului Vasiliu Robert-Florin, în contul societății VESTAL SOLUTION, fosta asociată unică a societății BLUE PLANET SERVICES SRL, până la data de 31.05.2022.

Ulterior, cesionarea restului părților sociale ale BLUE PLANET SERVICES SRL a intervenit în favoarea lui Niculescu Jean, iar prin decizia asociatului unic al BLUE PLANET SERVICES SRL nr. 1/23.12.2021, făptuitorul Vasiliu Robert-Florin s-a retras din calitatea de asociat. În urma acestei cesiuni, subsemnatul Prigoană Vasile-Silviu deține 30% din societate, iar Niculescu Jean, 70%.

La cererea de înscriere a mențiunilor aferente acestor cesiuni în Registrul Comerțului, a fost formulată o opoziție de către ONG-ul ASOCIAȚIA PENTRU MONITORIZARE, PROSPECȚIE, MEDIU ȘI ECOLOGIE în dosarul nr. 3432/93/2021 al Tribunalului Ilfov, cu termen de judecată la 18.05.2022. Astfel, față de terți, cesiunile nu sunt încă înregistrate și opozabile.
În perioada 2021 și până în prezent, am încercat să aflu care este relația contractuală dintre BLUE PLANET SERVICES SRL și Rosal Grup SA, mai ales că în ședința AGA Rosal Grup SA din ianuarie 2022 ni s-a supus la vot aprobarea unui credit cu EXIM BANK SA, în care BLUE PLANET SERVICES SRL figura ca garant pentru Rosal Grup SA. Deși am solicitat explicații făptuitorului Niculescu Bogdan, fostului meu fiduciar Găman Dan Gabriel și directoarei economice Alexandrescu Alexandra, niciunul dintre aceștia nu mi-a oferit informațiile solicitate.

Mai mult decât atât, după ce am achitat prețul părților sociale, cedentul Vasiliu Robert-Florin m-a notificat că nu îmi va transmite părțile sociale, deoarece acestea ar fi fost gajate unui creditor, fără a prezenta vreo dovadă.

Solicitând informații de la Registrul Comerțului, am aflat, la data de 14 iulie 2022, că aceste părți sociale au fost executate silit de ECO SUD SA în luna mai 2022, fără ca Vasiliu Robert-Florin să înștiințeze Judecătoria Cornetu despre faptul că nu mai erau în proprietatea sa. Mai mult, creditorul ECO SUD SA a indus în eroare Judecătoria Cornetu, deși cunoștea despre cesiune, formulând cerere de intervenție în dosarul nr. 3432/93/2021 al Tribunalului Ilfov.

Consider că această manevră a avut scopul de a mă împiedica, față de terți, să devin asociat în BLUE PLANET SERVICES SRL și de a-mi bloca accesul la actele care ar putea dovedi activitatea infracțională a acestora. Cu toate acestea, noi, petenții, am constatat următoarele:

În timp ce ROSAL GRUP SA înregistra în anul 2020 pierderi contabile semnificative, BLUE PLANET SERVICES SRL înregistra profituri de 309%.

Dorind să delapideze sume importante de bani din patrimoniul ROSAL GRUP SA, făptuitorii menționați, coordonați de NICULESCU BOGDAN, NICULESCU JEAN, contabila ALEXANDRESCU ALEXANDRA și GĂMAN DAN GABRIEL, au desfășurat în perioada 2019-2020 următoarele activități infracționale:

(a) Rosal Grup SA a încheiat un antecontract de închiriere cu opțiune de cumpărare pentru un teren, achitând avansul și toate taxele aferente, dar ulterior am constatat că BLUE PLANET SERVICES SRL a devenit proprietarul acestui teren, iar ROSAL GRUP SA plătește acesteia chirie în valoare de 60.000 lei/lună.

(b) Rosal Grup SA a închiriat mașini și utilaje de la BLUE PLANET SERVICES SRL, care le achiziționase în leasing. Prețul perceput de BLUE PLANET SERVICES SRL era de patru ori mai mare decât rata de leasing lunară, deși Rosal Grup SA ar fi putut achiziționa direct aceste utilaje.

Nu cunosc exact modul în care ROSAL GRUP SA a pierdut contractul de la Ploiești și cum a ajuns BLUE PLANET SERVICES SRL să fie prestator în locul acesteia, deși nu avea autorizație de mediu, iar ROSAL GRUP SA executase anterior servicii pentru autoritatea locală în baza unui contract similar. Singura certitudine este aceea că, din motive necunoscute, dar care nu pot fi decât frauduloase, făptuitorii menționați anterior au decis ca societatea ROSAL GRUP SA să nu mai participe la licitație, permițând ca firma controlată și deținută de frații NICULESCU să ocupe locul acesteia.

Subliniem încă o dată faptul că toate aceste aspecte au fost ascunse de făptuitorul Gabriel Dan Găman, care, în calitate de fiduciar, nu le-a dezvăluit persoanei vătămate VASILE SILVIU PRIGOANĂ. După încheierea mandatului său, atunci când ROSAL GRUP SA a devenit subiectul mai multor cereri de intrare în insolvență pe motiv că nu dispunea de lichidități, datoriile sale către creditori au început să fie achitate de BLUE PLANET SERVICES SRL și alte firme din cadrul grupului TOYO, fără să existe o aprobare sau împuternicire din partea AGA, așa cum este demonstrat de ordinele de plată anexate în ultimul dosar de insolvență.

Contrar conduitei pe care, în mod rezonabil, orice agent economic rațional ar fi urmat-o într-o astfel de împrejurare, ROSAL GRUP SA, gestionată de un Consiliu de Administrație și un Director General onest, ar fi trebuit să adopte următoarele măsuri:

Să conteste sumele de bani achitate drept chirie pentru sediu și mașini.
Să investigheze modul în care contractul de închiriere cu opțiune de cumpărare pentru sediu a fost transferat către BLUE PLANET SERVICES SRL.
Să refuze plata unor sume importante care generează pierderi în patrimoniul său.
Să participe la licitații publice pentru contractele pe care le-ar fi putut câștiga.
Să conteste rezilierile abuzive ale contractelor de leasing, mai ales având garanții colaterale (bilete la ordin, etc.).
Prin toate aceste acțiuni și inacțiuni, este evident că ROSAL GRUP SA își auto-provoca starea de insolvență. Această situație este rezultatul direct al comportamentului infracțional al făptuitorilor NICULESCU BOGDAN, NICULESCU JEAN, ALEXANDRESCU ALEXANDRA și GABRIEL DAN GĂMAN.

Din cele expuse anterior, rezultă fără echivoc că societățile BLUE PLANET SERVICES SRL și firmele din grupul TOYO sunt parte a unui mecanism fraudulos, creat pentru delapidarea patrimoniului ROSAL GRUP SA. Aceste societăți sunt controlate de NICULESCU BOGDAN, NICULESCU JEAN și GĂMAN DAN GABRIEL, în timp ce structura grupului TOYO implică alte persoane fizice necunoscute.

Relația de control și influență asupra BLUE PLANET SERVICES SRL de către făptuitori este confirmată de documentele de la Registrul Comerțului, care arată că societatea este deținută indirect de NICULESCU JEAN și NICULESCU BOGDAN. Mai mult, aceasta a devenit un vehicul pentru însușirea bunurilor și fondurilor ROSAL GRUP SA, cu scopul de a-și susține propriile interese financiare.

Recunoașterea expresă, aproape automată, de către ROSAL GRUP SA, a sumelor mari plătite cu titlu de chirie către BLUE PLANET SERVICES SRL, fără nicio contestare sau încercare de ajustare a acestora, reprezintă un exemplu clar de administrare defectuoasă.

Grupul infracțional a fost constituit pentru o anumită perioadă de timp, având scopul comiterii, în mod coordonat, a unor infracțiuni. Scopul acestuia rezultă din modalitatea concretă de desfășurare a activității grupului, așa cum reiese din detaliile prezentate. În continuare, se vor detalia infracțiunile pentru care a fost creat acest grup. Astfel cum s-a arătat, făptuitorii persoane fizice (NICULESCU BOGDAN și NICULESCU JEAN), sprijiniți de membri ai organelor de conducere ROSAL GRUP SA, au exercitat un control total asupra companiei, favorizând devalizarea acesteia.

Mai mult, cei doi frați NICULESCU BOGDAN și NICULESCU JEAN au implicat în această schemă infracțională și societatea BLUE PLANET SERVICES SRL, care le aparține, preluând astfel locul ROSAL GRUP SA pe piață prin utilizarea resurselor financiare ale acesteia și preluarea contractelor sale de salubritate.

Din ansamblul acestor elemente reiese că activitatea de coordonare a grupului infracțional s-a manifestat pe mai multe planuri:

Obținerea controlului total asupra ROSAL GRUP SA, realizată prin dobândirea controlului societar și prin atragerea unor persoane-cheie precum GABRIEL DAN GĂMAN (fiduciar al persoanei vătămate VASILE SILVIU PRIGOANĂ) și ALEXANDRESCU ALEXANDRA (director financiar al companiei).
Favorizarea societății BLUE PLANET SERVICES SRL prin crearea unei situații economice avantajoase, prin plăți exagerate pentru servicii supraevaluate.
Favorizarea TOYO MOTOR LEASING IFN SA prin acceptarea rezilierii unor contracte de leasing aproape finalizate (executate în proporție de 80%) fără informarea AGA ROSAL GRUP SA și fără o decizie oficială a Consiliului de Administrație.
Provocarea stării de insolvență a ROSAL GRUP SA prin încheierea unor acte juridice frauduloase, ceea ce a făcut ca insolvența să devină inevitabilă.
Transferuri patrimoniale de la ROSAL GRUP SA către societăți controlate de făptuitori, ceea ce le-a permis acestora să își consolideze poziția financiară.
45. Practic, în urma finalizării procedurii de delapidare a ROSAL GRUP SA, făptuitorii au obținut un dublu avantaj:

Obținerea unor resurse financiare și patrimoniale importante (inclusiv experiența de piață a ROSAL GRUP SA), fără drept legal.
Crearea și capitalizarea unor societăți controlate de aceștia, care au preluat ilegal segmentele de piață ale ROSAL GRUP SA.
Urmarea imediată a infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional constă în crearea unei stări de pericol pentru ROSAL GRUP SA și pentru persoana vătămată VASILE SILVIU PRIGOANĂ, precum și pentru societățile și clienții acesteia. Exemple concrete includ solicitările repetate de intrare în insolvență, ROSAL GRUP SA ajungând în incapacitate de plată.

Prejudiciul estimat, ca urmare a manoperelor frauduloase derulate de făptuitori, se ridică la peste 40 de milioane de lei, afectând atât ROSAL GRUP SA, cât și bugetul de stat.

În ceea ce privește forma de vinovăție, aceasta este intenția directă calificată prin scop, rezultată din modul de organizare și coordonare a grupului, în vederea comiterii infracțiunilor.

În speță, intenția făptuitorilor reiese clar din modul în care au încheiat contractele frauduloase și din acțiunile prin care au indus persoana vătămată în eroare, inclusiv cesionarea încasărilor din contractele cu autoritățile locale, estimate la 40 milioane lei lunar.

Având în vedere toate aspectele prezentate, există indicii clare care sugerează că făptuitorii au comis infracțiunea de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat.

De asemenea, se ridică suspiciuni că acțiunile făptuitorilor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune (art. 244, alin. 1 Cod Penal), constând în inducerea în eroare a persoanei vătămate pentru obținerea unui avantaj patrimonial injust.

Infracțiunea de înșelăciune este reglementată de dispozițiile art. 244, alin. 1, care prevede: „Inducerea în eroare a unei persoane prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, cu scopul de a obține un folos patrimonial injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.”

În ceea ce privește subiectul activ și subiectul pasiv al infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 244, alin. 1 din Codul Penal, observăm că norma de incriminare nu conține vreo condiționare specială. Prin urmare, orice persoană fizică sau juridică poate fi atât subiect activ, cât și subiect pasiv al infracțiunii analizate.

În cazul nostru, considerăm că făptuitorul GABRIEL DAN GĂMAN, în calitate de fideiusor al părții vătămate, a săvârșit această infracțiune față de partea vătămată VASILE SILVIU PRIGOANĂ, ceilalți făptuitori fiind complici la activitatea de menținere în eroare a acesteia cu privire la ceea ce se întâmpla cu adevărat în cadrul ROSAL GRUP.

Faptul că între DAN GĂMAN și NICULESCU BOGDAN a existat o înțelegere și o conivență infracțională reiese fără dubiu din împrejurarea că imediat după încheierea contractului de fiducie, partea vătămată VASILE SILVIU PRIGOANĂ a devenit fideiusorul lui NICULESCU BOGDAN și a continuat alături de acesta activitatea infracțională de devalizare a ROSAL GRUP S.A.

Rolul făptuitorului GABRIEL DAN GĂMAN a fost clar: acela de a menține în eroare partea vătămată VASILE SILVIU PRIGOANĂ cu privire la ceea ce se întâmpla cu adevărat în cadrul SC ROSAL GRUP S.A., respectiv în legătură cu actele de delapidare, spălare de bani și evaziune fiscală săvârșite de membrii grupării infracționale.

Referitor la elementul material al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune, acesta constă în inducerea în eroare a subiectului pasiv al infracțiunii. Inducerea în eroare poate fi realizată prin două modalități normative distincte. Prima modalitate, pe care o considerăm aplicabilă în prezenta speță, constă în prezentarea ca adevărată a unei împrejurări mincinoase.

În cazul nostru, elementul material al infracțiunii de înșelăciune, cu privire la care există suspiciunea că a fost comis de făptuitori, constă în prezentarea ca adevărată a unei împrejurări mincinoase. În concret, acest element material se manifestă prin aceea că făptuitorul GABRIEL DAN GĂMAN i-a prezentat mincinos părții vătămate VASILE SILVIU PRIGOANĂ faptul că activitatea comercială frauduloasă și ilegală desfășurată de membrii grupării conduse de NICULESCU BOGDAN este una statutară și legală.

O dovadă în acest sens sunt convorbirile ambientale purtate de NICULESCU BOGDAN și ALEXANDRESCU ALEXANDRA, din care reiese că GABRIEL DAN GĂMAN, pe tot parcursul mandatului său de fideiusor, i-a prezentat părții vătămate VASILE SILVIU PRIGOANĂ doar ceea ce dorea să fie prezentat. Acest lucru a permis grupării să continue activitatea frauduloasă și să diminueze profitul ROSAL GRUP S.A.

În concret:

În mod fraudulos, intimații au creat aparența existenței unei relații de independență organizațională și funcțională între societățile ROSAL GRUP S.A. și TOYO MOTOR LEASING IFN S.A., pe de o parte, și ROSAL GRUP S.A. și BLUE PLANET SERVICES S.R.L., pe de altă parte. Astfel, au reușit menținerea în stare de pasivitate a persoanei vătămate, VASILE SILVIU PRIGOANĂ, acționarul majoritar al ROSAL GRUP S.A., care nu s-a putut opune activităților de delapidare și spălare de bani desfășurate de membrii grupului infracțional. Aceștia au creat aparența falsă că raporturile contractuale dintre societățile menționate erau rezultatul unei voințe contractuale independente, autonome față de conducerea grupului.

În mod ilicit, făptuitorii au generat impresia că activitatea de cesionare a încasărilor ROSAL GRUP S.A. de la Consiliul Județean Prahova, Primăria Ploiești și Primăria Sector 4, venituri de aproximativ 40 de milioane de lei lunar, avea ca scop binele și dezvoltarea companiei. Au ascuns acest lucru față de partea vătămată, VASILE SILVIU PRIGOANĂ, care, deși a cerut explicații fideiusorului său, a fost indus în eroare prin ascunderea adevărului.

Din aceste elemente de fapt, rezultă că prezentarea ca adevărată a unei împrejurări mincinoase s-a concretizat prin demersurile făptuitorilor. Aceștia au coordonat activitatea ROSAL GRUP S.A. pentru a crea aparența:

Independenței organizaționale și funcționale a deciziilor vădit defavorabile pentru ROSAL GRUP S.A., în pofida faptului că aceeași persoană fizică, NICULESCU JEAN, deținea funcții de asociat al BLUE PLANET SERVICES S.R.L. și membru al Consiliului de Administrație al ROSAL;
Independenței decizionale a făptuitorului GABRIEL DAN GĂMAN, care ar fi trebuit să administreze acțiunile majoritare ale SC ROSAL GRUP S.A. în interesul părții vătămate, VASILE SILVIU PRIGOANĂ.
În ceea ce privește „independența” făptuitorului GABRIEL DAN GĂMAN față de alte persoane din cadrul ROSAL GRUP S.A., subliniem următoarele:

În practica judiciară, s-a arătat constant că, pentru a preveni practicile de spălare de bani și evaziunea fiscală, legiuitorul a impus limitări cu privire la calitatea de fiduciar. Limitarea acestei calități la anumite categorii de persoane diminuează riscurile, conform art. 787 alin. 1 C.C.
În cazul nostru, partea vătămată nu a putut cere înlocuirea fiduciarului, fiind indusă în eroare de GABRIEL DAN GĂMAN, care a profitat de încrederea acordată și a prezentat activitatea sa ca fiind legală.
Inducerea în eroare s-a realizat și prin încălcarea prevederilor art. 787 C.C., care prevede că „pentru prejudiciile cauzate prin actele de conservare sau administrare a masei patrimoniale fiduciare, fiduciarul răspunde”.

În ceea ce privește urmarea imediată a infracțiunii, aceasta constă în prejudicierea subiectului pasiv. Fiind o infracțiune de rezultat, înșelăciunea nu poate fi reținută în absența prejudiciului. În speță, prejudiciul constă în sumele și bunurile delapidate din patrimoniul ROSAL GRUP S.A., precum și în cele care au făcut obiectul infracțiunii de spălare de bani. Mai mult, prejudiciul este cu atât mai evident cu cât șansele de recuperare sunt minime.

Sub aspectul laturii subiective, infracțiunea de înșelăciune presupune intenția directă calificată prin scopul urmărit – prejudicierea subiectului pasiv. În speță, intenția făptuitorilor a fost aceea de a intra în stăpânirea unei părți cât mai mari a patrimoniului societății prin acte juridice frauduloase.

Având în vedere cele prezentate, considerăm că există suficiente indicii pentru a concluziona că faptele analizate constituie infracțiunea de înșelăciune.