Anchetă: oprirea sistemului antigrindină din 2024 poate avea impact asupra industriei de apărare a României?

În vara anului 2024, protestele fermierilor din Prahova au dus la oprirea temporară a sistemului antigrindină în acest județ, ca mai apoi să fie oprit și în alte zone din țară. Fermierii susțineau că lansarea de rachete pentru combaterea grindinei ar fi împiedicat formarea precipitațiilor naturale, contribuind la seceta prelungită și afectând culturile agricole.

În repetate rânduri, aceștia au cerut oprirea lansărilor, acuzând că efectul sistemului ar fi negativ asupra agriculturii din regiune. Drept urmare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a cedat în fața presiunilor și a suspendat temporar funcționarea sistemului antigrindină.

54 de milioane de euro pe an pentru protecția antigrindină

12:20, 13.11.2024 • Puterea Tv

Fermierii i-au cerut lui Ciucă oprirea sistemului antigrindină: „Sunt bani cheltuiți fără scop!”

Adrian Mocanu, președintele Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice din Județul Prahova (APACPT – PH), unul dintre inițiatorii protestelor, susține că „rachetele antigrindină nu doar că nu ne protejează culturile de grindină, dar există suspiciuni și că ele contribuie la secetă într-un an deja dificil”​.

„Toate țările care au sisteme similare le administrează privat, iar pentru utilizarea iodurii de argint nu există studii care să ateste siguranța acestora asupra mediului”, a declarat Mocanu, adăugând că României i-au fost alocate anul trecut aproximativ 54 de milioane de euro pentru întreținerea sistemului.​

Sistemul antigrindină din România a fost implementat ca parte a unui proiect național de protecție împotriva fenomenelor meteo extreme, iar lansarea de rachete din cadrul acestui sistem a fost până acum un pilon în strategia de apărare împotriva grindinei. Cu toate acestea, oprirea sistemului în vara lui 2024 a ridicat semne de întrebare legate de gestionarea impactului asupra agriculturii și industriei.

Electromecanica Ploiești, la un pas de disponibilizări masive

Una dintre cele mai mari victime ale acestei decizii este Electromecanica Ploiești, o uzină strategică din portofoliul Romarm, implicată activ în producția de rachete antigrindină. Având un rol important în industria de apărare a României, uzina produce anual rachete care contribuie nu doar la protecția agricolă, ci și la menținerea capacității industriale strategice.

Principala sursă de venit a Electromecanica Ploiești provine tocmai din producția rachetelor antigrindină. Cu oprirea acestui sistem și reducerea cererii, uzina se confruntă cu o scădere semnificativă a veniturilor.

Cristian Popescu, directorul uzinei, avertizează că oprirea programului riscă să ducă la disponibilizarea a peste 200 de angajați și la pierderi financiare semnificative. „Dacă nu intervenim, 200 de oameni își vor pierde locurile de muncă, și vorbim de specialiști care s-au format în ani de zile și pe care nu-i mai recuperăm”, a explicat Popescu, subliniind că anul 2023 a fost profitabil, în jur de 3 milioane de euro fiind profitul contabilizat, însă 2024 riscă să se încheie cu pierderi masive​.

Pierderea a peste 200 de specialiști poate avea un efect dezastruos nu doar pentru economia locală, ci și pentru domeniul apărării, care depinde de expertiza acestor specialiști implicați și în producerea de rachete de apărare.

Acest aspect poate avea consecințe asupra capacității României de a răspunde rapid la necesități strategice, mai ales într-o perioadă de instabilitate geopolitică. Pe lângă pierderile economice, există riscul ca România să depindă de tehnologia de apărare și protecție meteorologică din import, slăbindu-și astfel capacitățile interne.

Pe de altă parte, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) susține, totuși, că tehnologia utilizată în cadrul SNACP (Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) este sigură și nu are efecte nocive asupra mediului, iar bilanțurile de mediu realizate în colaborare cu Universitatea București confirmă acest lucru. În ciuda acestor asigurări, nemulțumirile fermierilor au rămas constante, cerând soluții alternative​.

O altă soluție: avionul de combatere a grindinei

Un alt element complicat al acestei situații îl constituie apariția unei companii private, IAA, care a achiziționat un avion dedicat combaterii grindinei. Conform informațiilor disponibile, costurile de operare ale acestui avion sunt estimate la aproximativ 2 euro pe hectar, mult mai redus față de costurile de operare ale rachetelor antigrindină, care implică o infrastructură costisitoare și expertiză tehnică avansată.

IAA a propus această soluție ca alternativă la rachetele produse de Electromecanica Ploiești, susținând că metodele aviatice sunt mai eficiente și mai prietenoase cu mediul. Cu toate acestea, experții ridică semne de întrebare legate de eficiența pe termen lung a metodei aviatice în condițiile climatice variabile ale României. De asemenea, există incertitudini cu privire la capacitatea avioanelor de a acoperi întreaga suprafață a țării în situațiile de urgență, față de flexibilitatea și acoperirea oferite de sistemul bazat pe rachete.

În plus, costul aparent mai mic al soluției oferite de IAA nu ia în calcul costurile pe termen lung și nici impactul asupra industriei locale, având în vedere că achiziția avionului și serviciile oferite sunt gestionate de un actor privat, spre deosebire de rachetele fabricate la nivel național.

O problemă de securitate națională?

Impactul opririi sistemului antigrindină și a declinului Electromecanica Ploiești nu se limitează la pierderile economice și disponibilizările masive. Problema are implicații majore asupra securității naționale. Într-o lume tot mai afectată de schimbările climatice, un sistem antigrindină funcțional reprezintă un instrument vital pentru protejarea culturilor agricole, susținerea economiei și păstrarea capacităților de apărare. Dependența de soluțiile externe poate afecta nu doar autonomia națională, ci și rapiditatea și eficiența răspunsului la dezastre naturale.

Un alt aspect de siguranță națională îl reprezintă punctele de lansare ale rachetelor antigrindină. Acestea sunt obiective militare și pot fi folosite în apărarea țării în caz de război. Din aceste puncte, cu specialiștii care acum au rămas „pe bară” pot fi lansate și rachete de apărare antiaeriană. Practic, închiderea celor 99 de puncte de lansare din România poate crea deservicii majore și o adevărată breșă în capacitatea României de intervenție și apărare în caz de conflict armat.

Avem perspective?

Oficialii guvernamentali încearcă să găsească o soluție de compromis. Premierul Marcel Ciolacu și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, au propus realizarea unui studiu pentru a evalua efectele rachetelor asupra precipitațiilor, în speranța că o analiză detaliată va aduce claritate și va permite adaptarea politicilor astfel încât să se mențină echilibrul între agricultură și protecția împotriva grindinei​.

Pe termen lung, România trebuie să adopte o strategie integrată, care să sprijine agricultura și să asigure, în același timp, protecția împotriva grindinei, dar și stimularea precipitațiilor, fără a afecta domenii strategice esențiale.

Autoritățile trebuie să găsească soluții inovatoare pentru a reechilibra industria antigrindină, inclusiv prin susținerea companiilor naționale și stimularea inovării în domeniu. În caz contrar, o întreagă industrie strategică riscă să fie desființată, iar securitatea națională să fie grav compromisă.