Cea mai mică inimă artificială din lume a ajuns în Japonia. Viitorii medici români au făcut senzație cu organul controlat prin telefonul mobil

Publicat: 19 nov. 2024, 08:31, de Corina Oprea, în ACTUALITATE

Un grup de studenți de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a atras atenția comunității internaționale printr-o realizare revoluționară. Aceștia au creat cea mai mică inimă artificială din lume, un dispozitiv care poate fi implantat chiar și nou-născuților. Prototipul, prezentat în cadrul unei competiții mondiale desfășurate în Japonia, a impresionat atât juriul, cât și participanții.

Un nou nivel al inovației medicale: o inimă artificilă de dimensiuni reduse

Prototipul, dezvoltat de echipa MAVIS Artificial Heart, are dimensiuni extrem de mici și utilizează tehnologii avansate, precum imprimarea 3D. Dispozitivul este controlat printr-o aplicație mobilă, oferind medicilor și pacienților posibilitatea de a monitoriza funcționarea acestuia în timp real.

Studentul Robert Gatman a explicat că inima artificială are un design inovator, bazat pe un motor electromagnetic care levitează direct în sânge. Acest motor, cu formă cilindrică, acționează două pompe care înlocuiesc ventriculele pacientului. Energia necesară funcționării este furnizată wireless, eliminând riscul de infecții asociate cablurilor transcutanate.

21:32, 10.11.2024 • Sănătate

Iași: inimă artificială pentru nou-născuți și copii mici, controlată din telefon

20:42, 05.11.2024 • ECONOMIE

Marcel Ciolacu s-a întâlnit cu investitorii japonezi

„Un nou născut are nevoie undeva la doi litri de sânge pe minut. În centrul dispozitivului avem un motor care levitează electromagnetic chiar în sânge. El are forma cilindrică. La capătul cilindrilor avem două pompe, pompa dreaptă şi pompa stângă, care e formează acest dispozitiv care e însăşi inima. Dispozitivul este montat în locul ventriculelor pacientului, iar ulterior acest motor este pus în mişcare de către o componentă subcutanată.

Adică sub pielea pacientului. Această componentă va pune în mişcare motorul şi care va primi energie dinafară. Noi am optat să nu folosim cabluri care trec prin pielea pacientului, deoarece sunt cauzele a foarte mulţi factori de infecţii. Am decis să facem transfer de energie wireless, precum ai încărca un telefon wireless. Pacientul, cât şi medicul, pot monitoriza cum funcţionează inima cu ajutorul unei aplicaţii care se poate instala şi pe telefon, dar poate fi şi pe calculator”, a explicat Robert Gatman, student în anul IV la Facultatea de Bioinginerie.

Un dispozitiv unic în lume

Conform echipei MAVIS, inima artificială îndeplinește toate cerințele competiției: este suficient de mică pentru a putea fi implantată în corpul uman, rezistentă pentru cel puțin cinci ani, biocompatibilă și eficientă energetic. Mai mult, prototipul lor a fost singurul complet funcțional prezentat în competiție, conform declarațiilor coordonatorului echipei, Alexandru Pleșoianu.

Prezentarea dispozitivului a fost unul dintre momentele marcante ale competiției. Echipa românească a surprins audiența scoțând dintr-un manechin un prototip de inimă pentru adulți, urmat de dezvăluirea celei pentru nou-născuți. Acest element-surpriză a captat imediat atenția și a generat reacții entuziaste din partea juriului și a celorlalți competitori.

„Am fost singura echipă care am respectat toate cerinţele de a fi suficient de mică pentru a fi implantată în corpul uman, de a fi suficient de durabilă, pentru a rezista cel puţin 5 ani, de a fi înalt biocompatibilă şi eficientă din punct de vedere energetic. Noi am bifat toate aceste cerinţe.

În plus, dispozitivul cu care am fost noi a fost singurul funcţional”, a declarat, la întoarcerea din Japonia, Alexandru Pleşoianu, coordonatorul echipei MAVIS Artificial Heart din cadrul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr.T.Popa” Iaşi.

Performanțe recunoscute la nivel mondial

Aceasta nu este prima reușită a studenților de la UMF Iași. În 2023, aceeași echipă a câștigat un premiu important în SUA pentru cea mai longevivă inimă artificială din lume, realizată din titan și capabilă să funcționeze timp de 100 de ani. În Japonia, succesul lor s-a concretizat prin obținerea premiului „The most advanced design,” marcând doi ani consecutivi de excelență în inovație medicală.